In avanpremiera raportului Comisiei Europene privind justitia romana, fundatia germana Konrad Adenauer (KAS) a publicat marti un raport despre intreaga disputa si taraganare a inceperii urmarii penale in cazul celor opt actuali si fosti ministri, relateaza agentia Newsin.
"Nici nu s-au linistit apele in jurul amanarii numirii senatoarei liberale Norica Nicolai ca ministru al justitiei, ca la scurt timp, inainte de publicarea raportului de monitorizare al Comisiei Europene taberele politice din Romania sunt din nou divizate. Acum disputa se refera la inceperea urmaririi penale impotriva a opt actuali si fosti ministri suspectati de coruptie politica", se arata in raportul fundatiei Konrad Adenauer din cadrul programului "Statul de drept in Europa de Sud-Est".
In concluziile raportului se arata ca "2008 este un an cu mize mari pentru politicienii romani: in primul rand este un an electoral cu alegeri locale si parlamentare. De aceea rezultatul disputei este important nu numai pentru persoanele in cauza impotriva carora ar incepe urmarirea penala, ci si pentru partidele din care acestea fac parte."
Raportul KAS atrage atentia ca intreaga taraganare a anchetarii fostilor ministri mai are o tinta: in august se incheie mandatul procurorului-sef DNA Daniel Morar si al adjunctului sau Doru Tulus. "Cei care critica pozitia guvernului in actuala disputa, printre care si fostul ministru Monica Macovei, vad in continuarea acestei dispute o incercare de a amana si bloca anchetele penale pana la numirea unui nou procuror sef. Si din acest motiv, spun observatorii straini, este important cine va ocupa postul de ministru al Justitiei, deoarece ministrul numeste procurorii."
Romania ramane insa sub monitorizarea Comisiei Europene, iar raportul ce va fi prezentat in scurt timp "va arata ce concluzii trage Comisia Europeana din masinatiile politice actuale si din felul cum justitia romana trateaza cazurile de coruptie la nivel inalt."
Disputa Melescanu-Basescu
Fundatia germana arata ca "disputa a preocupat deja de anul trecut toate institutiile de drept din Romania: Parlamentul, Guvernul, Presedintia, Curtea Constitutionala, mass media, ONG-urile, expertii si observatorii straini" si considera ca analiza acestui scandal este utila mai ales din perspectiva publicarii raportului CE, in care potrivit unui oficial UE, citat de NewsIn "cea mai mare problema este returnarea catre procuratura a dosarelor de mare coruptie".
Raportul KAS prezinta modul in care ministrul interimar al Justitiei, Teodor Melescanu, a refuzat initial sa trimita la procuratura avizul presedintelui de incepere a urmarii penale in cazul celor opt fosti si actuali ministri pe motiv ca ar fi trebuit sa vada dosarele complete, nu doar extrase si copii. A urmat replica dura a presedintelui Basescu, care l-a acuzat pe Melescanu de abuz in serviciu si l-a amenintat cu suspendarea. Liderul PD-L Emil Boc l-a criticat si el pe ministrul interimar, care nu are dreptul "sa actioneze ca filtru si cenzor" si sa intarzie inceperea urmaririi penale.
"Comportamentul lui Melescanu n-a starnit critici doar in plan intern, ci si in strainatate. Cea mai importanta a venit de la Comisia Europeana, care a avertizat guvernul sa nu blocheze anchetele penale si i-a cerut sa transmita avizul presedintelui Departamentului National Anticoruptie. Un avertisment care nu trebuie neglijat, mai ales la scurt timp inainte de publicarea raportului CE, fiind posibila activarea clauzei de salvgardare in domeniul Justitiei. Avertismentul nu si-a ratat tinta: pe 22 ianuarie, ministrul interimar a trimis DNA avizele presedintelui explicand foarte diplomatic ca nu a fost intentia sa sa cenzureze sau sa se amestece in ancheta. El ar fi urmat doar legea si nu ar fi dorit nici o clipa sa amane inceperea urmaririi penale. In acelasi timp, ministrul interimar si-a declinat orice raspundere pentru rezultatul anchetelor penale."
Raportul fundatiei germane remarca insa ca anchetele nu au nici in acest moment unda verde, pentru ca intre timp a izbucnit o noua disputa, daca Parlamentul trebuie sa-si dea avizul in cazul ministrilor care sunt si parlamentari.
Acuzele aduse ministrilor
"Pentru avizul parlamentului s-au exprimat presedintii celor doua camere – Bogdan Olteanu (PNL) si Nicolae Vacaroiu (PSD). Viziunea lor este sustinuta de PSD, PNL si PC. Nu e de mirare, caci patru din cei opt sunt membri ai acestor partide si actuali parlamentari. Este vorba de fostul presedinte PSD Adrian Nastase, premier al Romaniei intre 2000 si 2004, fostul ministru al Transporturilor si vicepresedinte PSD Miron Mitrea, fostul ministru al Economiei Codrut Seres, care e si vicepresedinte PC, si actualul ministru al Muncii Paul Pacuraru (PNL). Fostul premier Nastase este suspectat de dare de mita si abuz in functie cu privire la un imobil aflat pe terenul sau din centrul Bucurestiului, Mitrea este suspectat tot de dare de mita si falsificarea unor documente oficiale pentru lucrari stradale. Seres este acuzat de inalta tradare si sprijinirea unor bande criminale transnationale in cazul privatizarii Petrom", explica raportul KAS.
Un alt sustinator al avizului Parlamentului pentru inceperea urmaririi penale este "candidata favorita a guvernului pentru ocuparea postului de ministru al Justitiei, Norica Nicolai" si liberalul Dan Radu Rusanu, care "solicita guvernului sa sesizeze Curte Constitutionala cu privire la avizul Parlamentului".
Impotriva avizului Parlamentului s-au exprimat procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, si seful DNA, Daniel Morar, care invoca un verdict de anul trecut al Curtii Constitutionale cu privire la raspunderea ministeriala.
Raportul fundatiei germane arata ca articolul 109 din Constitutie spune doar ca "numai Senatul, Camera Deputatilor si presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a ministrilor pentru fapte savarsite in timpul mandatului", dar nu spune daca Parlamentul are dreptul sa se opuna unui aviz al presedintelui si sa blocheze anchetele.
Fundatia germana prezinta si modificarile aduse legii raspunderii ministeriale in 2007, precum si verdictul Curtii Constitutionale din 5 iulie 2007, care invoca principiul egalitatii in fata legii pentru ca avizele ce-i protejeaza pe actualii ministri sa fie aplicate si in cazul fostilor ministri.
"Decizia Curtii Constitutionale a avut ca urmare returnarea la DNA a dosarului fostului premier Nastase (despre al carui caz era vorba). Decizia a fost criticata atat de experti cat si de cei care practica dreptul: juridic nu este clar de ce Curtea Constitutionala explica pe de-o parte ca numai ministrii in functie sunt acoperiti de articolul 109, recunoscand astfel ca situatia actualilor ministri nu este comparabila cu cea a fostilor ministri, pentru ca pe de alta parte sa constate lezarea principiului egalitatii in fata legii."
In asteptarea raspunsului Curtii Constitutionale
Raportul KAS arata ca ramane de vazut cum va raspunde Curtea Constitutionala daca e obligatoriu ca Parlamentul sa-si dea avizul pentru inceperea urmarii penale a actualilor si fostilor ministri care sunt si parlamentari. Analiza fundatiei germane mentioneaza ca la lista celor opt s-ar putea adauga si numele fostului ministru Monica Macovei pentru incredintarea directa a auditului la fostul Parchet National Anticoruptie catre organizatia Freedom House.
"Primul care a formulat oficial aceste acuzatii impotriva fostului ministru neafiliat politic a fost nimeni altul decat fostul ministru al Justitiei Tudor Chiuariu, care se afla el insusi pe lista ministrilor suspectati de coruptie", conchide raportul fundatiei germane.
Fundatia Konrad Adenauer este cea mai mare fundatie politica germana care promoveaza valorile democratiei si statului de drept, oferind expertiza si consultanta in reforma justitiei din Romania.
