» Comisia europeana, executivul UE, prezinta astazi la Bruxelles raportul asupra progreselor realizate de Romania si Bulgaria in domeniul justitiei si al luptei impotriva coruptiei dupa intrarea lor in UE.
Comisia constata ca ambele tari au adoptat si introdus reformele care li se cereau. In multe cazuri insa, lucrul s-a facut in pripa si fara o profunda verificare. In cazul Romaniei sunt criticate amendamentele aduse de Parlament Codului Penal si Codului de Procedura Penala, amendamente care pun mari piedici in calea anchetei si a acuzarii. Concluziile raportului sunt aproape identice, ambele tari fiind incurajate sa faca mai mult pentru combaterea coruptiei. Rapoartele difera in cazul combaterii criminalitatii organizate, care nu figureaza in raportul despre Romania, dar care in cazul Bulgariei ocupa o mare parte din raport.
In cazul Romaniei se remarca faptul ca, daca e adevarat ca posturile libere in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au fost aproape completate, mai precis 240 din 275 de posturi sunt acum ocupate, in schimb, in circa jumatate din cazuri recrutarea s-a facut in graba, numai ca sa se ocupe locurile. "In aceste cazuri", spune raportul, "recrutarea s-a facut pe baza unor interviuri si pe baza experientei precedente de lucru, fara a se verifica insa calificarea si pregatirea magistratului".
Romania libera a obtinut textul ambelor rapoarte inainte de publicarea lor. Cele doua rapoarte sunt structurate identic. Sunt de dimensiuni foarte reduse, cel despre Romania avand doar 7 pagini, cel despre Bulgaria 8. De la bun inceput se precizeaza ca s-a scurs prea putin timp de la precedentul raport, cel din iunie 2007, ca sa li se ceara celor doua tari sa fi remediat toate neajunsurile, motiv pentru care actualul raport nu face decat sa treaca in revista progresele, in asteptarea raportului decisiv, cel din iunie 2008. In domeniul reformei justitiei, Comisia constata ca ambele tari au adoptat si introdus reformele care li se cereau. In multe cazuri, insa, lucrul s-a facut in pripa si fara o profunda verificare. Astfel, in cazul Romaniei se remarca faptul ca daca e adevarat ca posturile libere in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au fost aproape completate, mai precis 240 din 275 de posturi sunt acum ocupate, in schimb, in circa jumatate din cazuri recrutarea s-a facut in graba, numai ca sa se ocupe locurile. "In aceste cazuri", spune raportul, "recrutarea s-a facut pe baza unor interviuri si pe baza experientei precedente de lucru, fara a se verifica insa calificarea si pregatirea magistratului". Tot asa, raportul constata ca desi Agentia Nationala de Integritate are o existenta legala inca din mai 2007, ea nu este inca operationala si ca pana acum in cadrul ei nu a fost ales decat vicepresedintele. In cazul Bulgariei, se remarca unele neajunsuri in functionarea si aplicarea Codului de Procedura Penala, in special in faza urmaririi penale, premergatoare proceselor. Restrictiile formale prezente in Codul de Procedura bulgar ingreuneaza procedurile si ii fac in multe cazuri pe judecatori sa trimita inapoi dosarul acuzarii pentru completare. Lucrul se intampla frecvent in cazurile de coruptie la nivel inalt si de criminalitate organizata, cand din considerente procedurale devin imposibile folosirea anumitor dovezi si prezentarea lor in timpul proceselor. Se mai atrage atentia asupra faptului ca in Codul Penal bulgar anumite delicte nu sunt suficient diferentiate si reglementate, si ca intregul Cod Penal este foarte invechit si ca are nevoie de o revizuire. In cazul Romaniei, sunt criticate amendamentele aduse de Parlament Codului Penal si Codului de Procedura Penala, amendamente care pun mari piedici in calea anchetei si a acuzarii. "Ele, «amendamentele», stipuleaza printre altele ca urmarirea penala va fi in principiu limitata la 6 luni, ca nici o perchezitie sau ascultare a telefoanelor nu va fi permisa fara informarea in prealabil a invinuitului si ca o frauda care se situeaza sub 9 milioane de euro va fi considerata un delict minor pasibil de o pedeapsa cu inchisoarea de maximum 5 ani. Daca vor fi promulgate, aceste amendamente vor avea un efect foarte negativ asupra eficientei anchetelor penale in Romania. Ele vor afecta, de asemenea, anchetele comune cu celelalte tari membre in UE, precum si lupta impotriva terorismului si combaterea criminalitatii transfrontaliere." Raportul mai constata ca in formula actuala, in Romania acuzarea nu mai poate folosi rapoartele Fiscului si ca orice incalcare a vreunuia dintre amendamentele propuse de Parlament ar duce la anularea anchetei. Raportul mai constata ca presedintele Romaniei nu a promulgat inca amendamentele si ca le-a trimis inapoi Parlamentului spre revizuire, dar ca daca acestea vor fi adoptate inca o data de catre Parlament, atunci, conform Constitutiei, presedintele va fi obligat sa le promulge. Raportul trece in revista si sprijinul primit atat de Romania, cat si de Bulgaria in domeniul justitiei si al afacerilor interne. Astfel, numai in cadrul programului PHARE, Romania a primit din 2004 incoace peste 187 de milioane de euro pentru reformele din justitie.
Concluziile raportului sunt aproape identice, ambele tari fiind incurajate sa faca mai mult pentru combaterea coruptiei. Acolo unde rapoartele difera este in cazul combaterii criminalitatii organizate, care nu figureaza in raportul despre Romania, dar care in cazul Bulgariei ocupa o mare parte din raport. In sfarsit, in cazul Romaniei, o nota de subsol cu care se incheie raportul aminteste problema pe care o reprezinta in Romania felul in care informatii confidentiale ajung sistematic in paginile presei.
Justitia bulgara, sever criticata
In mai multe randuri, raportul despre Bulgaria atrage atentia ca autoritatile de la Sofia nu au furnizat Comisiei UE toate datele necesare pentru a permite o buna evaluare a situatiei in cadrul procesului de monitoring. Tonul adoptat de raport in aceste cazuri confirma afirmatiile formulate in privat de multe oficialitati din cadrul CE care compara in mod favorabil felul in care Romania coopereaza cu autoritatile europene in procesul furnizarii datelor necesare cu opacitatea bulgara. In privinta strategiei inspectiilor in cadrul justitiei si in administratia centrala, in scopul prevenirii coruptiei, raportul afirma chiar ca o evaluare se dovedeste a fi "imposibila", din pricina absentei datelor necesare. Bulgaria este sever criticata si in cazul masurilor luate in vederea prevenirii coruptiei in cadrul politiei de frontiera si al vamilor. Se atrage in mod special atentia asupra continuarii existentei multor magazine si statii de benzina duty-free la frontierele Bulgariei cu Turcia si cu Serbia, ceea ce constituie un stimulent pentru coruptie si criminalitatea organizata.