Sursele diplomatice de la Bruxelles considera ca si urmatorul raport al Comisiei Europene, cel de la sfarsitul anului, va arata o complezenta similara si ca vor fi subliniate si atunci faptul ca atat Romania, cat si Bulgaria isi dovedesc cel putin "bunele intentii" in toate domeniile.
La prima vedere, cele doua rapoarte par identice si in foarte multe capitole numele celor doua tari ar putea fi pur si simplu inlocuite unul cu altul, textul ramanand acelasi. si Romania, si Bulgaria "au realizat progrese" in functionarea justitiei si in derularea procedurilor judiciare. Abilitatea retorica si prudenta diplomatica a expertilor si negociatorilor au facut ca diferenta intre modul in care sunt apreciate cele doua tari sa apara numai la cate o intorsatura de fraza. De exemplu, Romaniei i se reproseaza ca ar avea inca "mari probleme cu coruptia", pe cand in raportul despre Bulgaria aceeasi fraza spune "mari probleme cu criminalitatea organizata si cu coruptia". si diferenta in acest domeniu se opreste aici, intrucat nu este pomenit nici un caz concret de criminalitate organizata in care politia sau justitia din Bulgaria sa nu-si fi dovedit competentele.
Nimic asadar care sa justifice obiectiile exprimate de indata de catre comisarul european Franco Frattini sau de catre reprezentanta Bulgariei in colegiul de comisari, Meglena Kuneva, si anume ca raportul despre Bulgaria ar fi formulat in termeni prea duri.
"Termenii duri" par a se limita la mentionarea sistematica a criminalitatii organizate impreuna cu coruptia ca fiind principalele probleme cu care e confruntata Bulgaria. De altfel, un alt raport, realizat de asta data de catre organizatia Transparency International, tocmai a aratat ca 88% dintre bulgari considera ca functionarii publici sunt corupti, cei mai corupti fiind politicienii. Exista totusi in raportul Comisiei Europene despre Bulgaria o fraza care afirma fara nici o ambiguitate ca "asasinatele comandate continua sa reprezinte un serios motiv de ingrijorare, si in mod special asasinarea din ianuarie incoace a unor politicieni. Pana acum, nici un arest si nici o condamnare nu au avut loc.
In cazul Romaniei, unde se remarca in continuare disfunctii si conflicte de interese in Consiliul Superior al Magistraturii si unde mai e criticata si insuficienta modului in care e structurata activitatea procurorilor, se dau si o serie de cifre care arata ca justitia nu este inca bine organizata, ca personalul e insuficient si ca progresele anuntate de guvern raman totusi firave. Astfel, raman neocupate 428 de posturi de judecatori, dintr-un total de 4469 de posturi, si 604 de posturi de procurori dintr-un total de 2784 de posturi. In cazul Romaniei, se mai constata ca Agentia Nationala de Integritate pentru controlul averilor demnitarilor, a carei lege fondatoare a fost in cele din urma votata de Parlament, va avea doar puteri limitate. In schimb, spre deosebire de Romania, Bulgaria este criticata si pentru starea proasta a aviatiei sale, care functioneaza sub standardele europene. Raportul despre Romania nici macar nu mentioneaza asta. Executivul european va mai pregati in lunile urmatoare un raport separat despre capacitatea Romaniei si Bulgariei de a administra si de a absorbi in proiecte concrete fondurile structurale si subventiile din agricultura care le sunt rezervate.
Este foarte posibil ca o parte din aceste fonduri sa fie retrase, intrucat, asa cum o arata raportul prezentat ieri, Romania si Bulgaria nu poseda un sistem adecvat pentru administrarea fondurilor destinate agriculturii. Raportul nu propune insa retragerea acestor fonduri.
Comparand cele doua tari, Comisia nu recomanda activarea clauzei de salvgardare, care ar avea ca prim efect faptul ca hotararile judecatoresti din cele doua tari nu ar fi recunoscute in restul Europei. Amenintarea insa ramane, dupa cum ramane in continuare instalat si functionand sistemul de monitorizare a Romaniei si Bulgariei. Teoretic, Comisia ar putea propune aplicarea clauzelor de salvgardare in raportul sau viitor, care va fi facut public la sfarsitul anului. In realitate insa, politicienii si expertii de la Bruxelles stiu ca Romania si Bulgaria au in mod real nevoie de timp pentru a-si reforma in profunzime functionarea justitiei, ca trebuie pregatiti functionari noi si tineri, judecatori si procurori care nu au apartinut vechiului sistem si ca un asemenea proces atat de complex ia mai mult decat cateva luni. De aceea, mediile diplomatice de la Bruxelles considera ca si urmatorul raport, cel de la sfarsitul anului, va fi la fel de politicios si de increzator in "bunele intentii" ale celor doua state nou venite in Uniunea Europeana.
Dan Alexe este corespondentul Romaniei Libere la Bruxelles
