Guvernul Republicii Moldova salută implicarea actorilor internaţionali în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean, solicitând retragerea trupelor ruse şi transformarea actualei misiuni ruse de menţinere a păcii într-o misiune civilă internaţională, relatează portalul Moldova Azi, consultat de Mediafax.
Guvernul de la Chişinău a salutat declaraţia făcută luni de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, privind soluţionarea diferendului transnistrean.
De asemenea, „Guvernul a luat act de declaraţia semnată ieri (luni) de preşedinţii Rusiei şi Ucrainei care şi-au exprimat dorinţa politică de a contribui la rezolvarea conflictului. Guvernul îşi exprimă disponibilitatea de a purta imediat negocieri în formatul «5+2». Totodată, Guvernul se pronunţă pentru transformarea forţelor ruse de menţinere a păcii într-o misiune civilă internaţională şi pentru retragerea completă a contingentului militar al Federaţiei Ruse de pe teritoriul transnistrean”, a declarat Vlad Filat, citat de Jurnal de Chişinău, în ediţia online.
Poziţia Guvernului Republicii Moldova a fost expusă la o zi după ce preşedintele rus, Dmitri Medvedev, şi cel ucrainean, Viktor Ianukovici, au semnat la Kiev o declaraţie prin care îşi exprimă sprijinul pentru soluţionarea paşnică a diferendului transnistrean.
„Preşedinţii celor două ţări, care acţionează ca intermediari şi reprezintă ţările-garant, optează pentru soluţionarea conflictului transnistrean prin mijloace politice paşnice, prin intermediul unui dialog echilibrat, pentru a determina un statut special pentru Transnistria, bazat pe respectul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a neutralităţii constituţionale a Republicii Moldova şi formarea unui singur spaţiu juridic şi economic de apărare”, se arată în declaraţia semnată luni la Kiev.
De asemenea, Moscova şi Kievul vor colabora cu „partenerii internaţionali” în vederea creării unor condiţii adecvate pentru reluarea negocierilor pe tema conflictului transnistrean la care participă reprezentanţi din Republica Moldova şi Transnistria, dar şi Rusia, Ucraina şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, în calitate de mediatori, şi Uniunea Europeană şi Statele Unite ca observatori.
