La 20 februarie 1856 se incheia procesul abolirii sclaviei rromilor, prin semnarea actului de emancipare a tuturor robilor rromi de catre domnitorul Tarii Romanesti Barbu Stirbei. Timp de 500 de ani, rromi au fost robi pe teritoriul Tarii Romanesti si al Moldovei. Sclavii rromi erau detinuti de Curtea Domneasca, manastiri si boieri.
In timp ce la Sibiu, unde se afla regele rromilor, Florin Cioaba, ziua de 20 februarie a fost sarbatorita prin rugaciuni si un program crestin, la Bucuresti, implinirea celor 150 de ani de la dezrobire a fost marcata prin "Marsul spre libertate”, o manifestare organizata de Agentia de Monitorizare a Presei – Academia Catavencu, Romani Criss, Amare Romentza, Agentia "Impreuna” si Agentia Nationala pentru Rromi.
Marsul, la care au participat aproximativ 50 de persoane cu tot cu organizatori, a pornit de la statuia lui Mihail Kogalniceanu, care, ca prim-ministru, a semnat actul dezrobirii rromilor. Dupa ce s-a depus o coroana de flori la picioarele statuii si s-a rostit un cuvant inaugural, reprezentantii rromilor prezenti la miting au pornit "Marsul spre libertate”, care s-a desfasurat pe un traseu care a inclus Piata Universitatii, Piata Unirii si Patriarhia. Organizatorii marsului au lasat la Patriarhie un memoriu in care solicita, printre altele, ca Biserica Ortodoxa Romana sa emita un punct de vedere oficial, exprimat public, referitor la robia rromilor, precum si la insotirea acestui gest de actiuni sociale cu rol reparatoriu destinate rromilor.
Printre participantii la mars s-au aflat Luminita Cioaba, presedinta Fundatiei culturale "Ion Cioaba”, etnologul clujean de etnie rroma Rudi Varga, care impreuna cu Vasile Burtea i-au reprezentat pe fondatorii miscarii rromilor din Romania, Safta Gheorghe, presedintele Asociatiei Patronilor Rromi din Romania s.a. In opinia Luminitei Cioaba, "rromi sunt si au fost intotdeauna integrati in Europa, ei fiind prezenti, ca minoritati conationale, in toate tarile europene. Dar este important sa-si recapete mandria de a fi rromi, prin curajul de a-si afirma identitatea, prin punerea in evidenta, prin manifestari culturale ale limbii, portului si traditiilor rrome”. In opinia sa, Fundatia "Ion Cioaba” are rezultate satisfacatoare, atat in plan cultural, cat si social, in sustinerea rromilor din zona Sibiului.
Mult mai nemultumit s-a aratat Safta Gh., care in nume personal, ca patron, a recunoscut ca plateste taxele cu penalizari din cauza ca nu poate face fata tuturor impozitelor fiscale. "Am avut autorizatie de comerciant si in timpul lui Ceausescu. Se obtinea foarte greu, dar raspundeai in fata a doar doi inspectori. Acum cred ca sunt 100 carora trebuie sa le faci fata si cei mai multi intreprinzatori particulari cedeaza psihic sau nervos”.
Ziua dezrobirii rromilor s-a incheiat cu un spectacol de muzica rromani "Amare Gillia”, care a avut loc la Muzeul Taranului Roman.
