Preşedintele rus a efectuat o vizită oficială la Ankara pe fondul zvonurilor privind starea sa de sănătate şi după un val de cazuri de corupţie. Media controlată de Kremlin evocă o campanie contra corupţiei, dar în Rusia nimic nu este simplu. Sub acoperirea combaterii corupţiei, a început o luptă acerbă între clanurile aflate la putere, luptă pe care Putin o arbitrează din ce în ce mai greu.
Ruşii trăiesc de câteva săptămâni în ritmul scandalurilor de corupţie relatate în detaliu de media – călătorii extravagante, proprietăţi de lux, deturnări de fonduri publice. Raiduri, arestări, percheziţii. Valul de cazuri de corupţie dezvăluite a determinat un curent cinic printre politicienii, analişti şi oamenii de pe stradă – preşedintele Putin, care a vorbit de multă vreme de lupta contra corupţiei – a transformat vorbele în fapte? Oricum, fiecare vede o nouă turnură în politica internă, şi, cu toate că iarna s-a instalat la Moscova, climatul politic rămâne fierbinte. Multiplicarea scandalurilor de corupţie în rândul înalţilor funcţionari în stat sugerează că a fost declanşată o operaţiune „mâini curate” şi unii analişti avertizează că această campanie s-ar putea întoarce contra Kremlinului. În acest al treilea mandat în fruntea statului, Vladimir Putin, foarte contestat de populaţie prin ample demonstraţii de stradă, încearcă să preia leadershipul instalându-se ca justiţiar al luptei anticorupţie.
Demiterea la începutul lui noiembrie a ministrului Apărării, Anatoli Serdiukov, implicat într-un scandal de fraudă, a făcut senzaţie. Era o premieră, până atunci preşedintele rus arătându-se reticent în a concedia funcţionari de rang înalt. A urmat difuzarea unui film despre această afacere la un canal public tv, iar un ziarist apropiat de Kremlin anunţa că „a început o luptă fără milă, care nu va face nici un compromis”. Apoi, nu a trecut aproape nici o zi fără o dezvăluire a unei noi afaceri de deturnare de fonduri publice de către funcţionari veroşi. Curtea de Conturi a anunţat că peste 15 miliarde ruble (373 milioane euro) au fost deturnate sau cheltuite prost între 2008 şi 2012 pentru pregătirea summitului de cooperare economică Asia-Pacific (Apec) din septembrie la Vladivostok, în extremul orient rus. (Acolo, Putin a fost văzut şchiopătând şi foarte obosit. Din octombrie şi-a anulat vizitele în străinătate şi primirile oficiale şi zvonurile privind starea lui de sănătate s-au amplificat. Abia luni a „ieşit în lume”, efectuând o vizită oficială în Turcia).
O altă afacere, în sectorul spaţial, s-a soldat cu demiterea unui responsabil însărcinat cu sistemul de navigaţie prin satelit Glonass, proiect strategic care se vrea un concurent al GPS-ului american. Recent, televiziunea rusă a difuzat un nou documentar în care un fost ministru al Agriculturii – o femeie – este acuzat de implicare în deturnarea a 39 miliarde ruble (970 milioane euro) din bugetul unei întreprinderi de stat. Omniprezenţa corupţiei în Rusia este una dintre cauzele care a împins mii de ruşi să protesteze în stradă de aproape un an, manifestanţii reproşându-i lui Putin că nu a îmbunătăţit deloc situaţia de la venirea lui la putere în 2.000.
Pactul Kremlinului
Analiştii politici, între care Stanislav Belkovski, estimează că prin această nouă campanie anticorupţie, Putin încearcă să recâştige încrederea clasei medii ruse, aflată în prima linie în cadrul protestelor. „Putin vrea să se reconcilieze cu aripa activă a societăţii ruse”. Potrivit lui Belkovki, această campanie vine prea târziu şi va duce la „dezvăluirea de numeroase informaţii privind extinderea şi nivelul corupţiei, ceea ce îl va discredita chiar pe Putin”. De altfel, ruşii sunt sceptici în legătură cu motivele reale ale acestei operaţiuni, 45% din persoanele intervievate estimând că recentele scandaluri sunt doar fructul luptelor dintre clanuri şi reglări de conturi în sânul puterii.
Gheorghi Satarov de la fondul Indem,fost consilier politic al lui Boris Elţin, subliniază că această campanie violează un pact tacit al Kremlinului cu elitele ţării, care le permitea să se îmbogăţească în schimbul loialităţii lor. „Dacă aceste elite se vor simţi ameninţate şi îşi vor pierde sensul loialităţii, vor face tot posibilul pentru a se proteja”.
Strategii
Să nu uităm că Vladimir Putin este un fost agent KGB şi strategiile sale s-au dovedit salvatoare cu prilejul campaniilor electorale menite să-l ducă sau să-l menţină la Kremlin. Actuala campanie anticorupţie este concepută pentru a recâştiga statutul de leadership, el având nevoie să blocheze dinamica de propagare a nemulţumirii şi a escaladei luptelor între clanurile elitei. Rusia este departe de a înregistra performanţe economice şi nu mai poate susţine apetitul imens al corupţilor din sânul guvernului şi al societăţii. Creşterea economică practic a încetinit sub 3% în 2012, în timp ce inflaţia s-a dus la 7 procente. În ce priveşte corupţia, noile dezvăluiri de deturnări de fonduri în cadrul ministerului Apărării au devenit o caracteristică cotidiană şi Putin nu mai poate prezenta un mesaj pentru a convinge dacă sondajele prezintă o continuă scădere a cotei sale de pooularitate. Or, fluxul scandalurilor de corupţie cere o examinare urgentă pentru curăţarea sistemului său de putere (celebra „verticală a puterii”).
În absenţa unui program coerent sau a unei ideologii veritabile, susţinerea publică este slabă, sondajele arătând o creştere netă a dezaprobării şi neîncrederii faţă de o putere executivă egocentrică. De cealaltă parte, elitele şi puterea birocratică îl văd pe Putin ca pe o ameninţare pentru privilegiile lor. Iar speculaţiile privind starea sa de sănătate ar deveni un element-cheie al jocului redistribuirii accesului la putere.
Putin simte urgenţa restaurării controlului asupra acestui joc şi înţelege riscul fragmentării datorită campaniei anticorupţie, din care clanurile inamice ar putea face un instrument major de reglare de conturi. În realitate, cote de putere alunecă din mâinile lui Putin cu fiecare zi şi se găseşte în situaţia de a juca doar cu semnale exterioare.
