La inaugurarea Salonului industrial din Hanovra, la care a fost invitat preşedintele rus, cancelarul german Angela Merkel nu a ezitat să îl interpeleze pe Vladimir Putin în ce priveşte situaţia ONG-urilor internaţionale în Rusia, unde acestea fac obiectul unor anchete.
Vladimir Putin s-a aflat în Germania în zilele de 7 şi 8 aprilie într-un context tensionat, la invitaţia Târgului internaţional de la Hanovra, la care în acest an Rusia este ţară parteneră. Preşedintele rus şi cancelarul german, Angela Merkel, s-au întâlnit duminică pentru inaugurarea târgului şi apoi la dineul oficial ce a urmat. Luni, au făcut tradiţionalul tur al expozanţilor – din care 170 întreprinderi ruseşti – înaintea unei rapide conferinţe de presă, Putin urmând să plece în Olanda.
În discursul inaugural, cancelarul Merkel a evocat unul din principalele diferende dintre Germania şi Rusia: percheziţiile efectuate recent în Rusia la sediile a numeroase organizaţii neguvernamentale (ONG) străine, între care două fundaţii politice germane, Friedrich-Ebert (apropiată de SPD) şi Konrad Adenauer (apropiată de CDU). Aceste percheziţii au avut un mare ecou în Germania, unde ministrul de Externe, într-un gest neobişnuit, a convocat ambasadorul Rusiei la Berlin. Numeroase voci au cerut ca Angela Merkel să exprime îngrijorările suscitate de seria de controale ale autorităţilor ruse contra ONG-urilor care operează în Rusia. Într-un interviu acordat primului canal al televiziunii germane, ARD, difuzat duminică, preşedintele Putin a justificat din nou aceste inspecţii motivând că poporul rus are „dreptul” să ştie ce organizaţii instalate în ţară primesc finanţare externă „şi în ce scop”.
În faţa centrului congreselor din Hanovra, sute de persoane au manifestat şi au cerut ca Rusia să „lase în pace ONG-urile”.
Este a doua oară în şase luni că Merkel îl critică public pe Putin. În noiembrie 2012, în cadrul unui forum la Moscova unde se reuniseră reprezentanţii societăţii civile din cele două ţări, cancelarul german s-a interesat despre condamnarea a două membre ale grupului Pussy Riot la doi ani de detenţie pentru o „rugăciune-punk“ anti-Putin, cântată în catedrala din Moscova.
Şansă ONG-urilor
Ieri, cancelarul a cerut să „se dea o şansă ONG-urilor, multiplelor asociaţii, despre care în Germania ştim că reprezintă un motor de inovaţie. Inovaţia ar fi un element esenţial al modernizării şi diversificării economiei ruse“. „Cooperarea se poate exprima cu succes când există o societate civilă dinamică“, a mai declarat Merkel adresându-se preşedintelui rus. În ce priveşte spaţiul de libertate lăsat societăţii civile, „va trebui să continuăm discuţia“. În întâlnirile dintre Merkel şi Putin au fost vizate şi poziţia protectoare exercitată de Moscova faţă de regimul sirian al lui Bachar al-Assad şi criticile exprimate de Kremlin în timpul punerii la punct a planului de salvare bancară a Ciprului, orchestrat de Germania. De altfel, cancelarul a precizat după intervenţia inaugurală a Târgului că intenţionează să abordeze cu Putin „subiecte controversate“.
„Înţepăturile“ contra lui Putin sunt impresionante,având în vedere că vin de la un şef de guvern care importă 40% din gaz din Rusia. Comerţul bilateral a atins un prag istoric de 74 miliarde euro anul trecut şi „sunt sigur că vom atinge curând 100 miliarde“, a adăugat Putin, aproape jovial. El a insistat asupra puterii economice a ţării sale, estimând că Rusia va continua să se dezvolte în manieră pozitivă „în pofida crizei financiare mondiale“ şi a elogiat relaţiile comerciale solide dintre cele două ţări.
Controale „îngrijorătoare“
Anchetele Parchetului asupra a două fundaţii germane active în Rusia, duse în cadrul unui control aprofundat al asociaţiilor cu scop nelucrativ declanşat în februarie, au provocat vii reacţii ale autorităţilor germane şi europene. Magistraţii ruşi au vizat luna trecută sediile a două organizaţii germane şi filialele ruse ale Alianţei franceze (AF), unde „au cerut documente contabile pentru a se asigura că mijloacele atribuite de ambasade erau folosite conform statutelor Alianţei, care nu se ocupă de politică“. Marile organizaţii internaţionale pentru drepturile omului, precum Amnesty International şi Comitetul Helsinki, ca şi guverne europene s-au declarat preocupate de aceste controale. La Berlin, ministrul de Externe, Guido Westerwelle, a avertizat ambasadorul rus că „orice obstacol faţă de activităţile fundaţiilor poate antrena daune durabile pentru relaţiile dintre cele două state“.
