Dorinta presedintelui Consiliului Judetean Timis, Constantin Ostaficiuc, de a utiliza terenul unde trebuia sa fie construit deponeul ecologic pentru a ridica un mini-orasel, intampina dificultati din partea prefectului Ovidiu Draganescu. Acesta din urma ar prefera ca pamantul sa ajunga inapoi la Primaria Timisoara, pentru a fi dat persoanelor care au drepturi pe legile fondului funciar.
Parcela respectiva, ce se intinde pe o suprafata de 60 de hectare, se afla in localitatea Covaci, la nord de orasul de pe Bega, intr-o zona cu un „boom” imobiliar impresionant si cu o valoare de circa 20 de milioane de euro.
Terenul ar putea rezolva criza retrocedarilor
In urma cu cateva zile, Constantin Ostaficiuc a anuntat intentia CJ de a se folosi de terenul pe care il are in proprietate, de la Covaci, pentru a crea locuinte pentru clasa de mijloc, dar si pentru cazurile sociale. La Directia de Urbanism a administratiei judetene se afla in lucru un asemenea studiu de fezabilitate, calculele preliminare indicand ca ar putea fi construite circa 600 de case, la un pret de aproximativ 300 euro/mp.
„Ar fi un mic orasel, cu scoala, policlinica, supermarket. Nu un cartier de lux, ci pentru cei cu venituri medii. Ar fi un pas spre conceptul de metropola, iar Timisoara nu s-ar dezvolta haotic, ca pana acum, ci in mod organizat”, a spus Ostaficiuc.
Prefectul Draganescu, unul din principalii opozanti ai planului de construire a unui deponeu ecologic la nici 3 kilometri de municipiu, s-a aratat un adept al ideii ca valorosul teren sa fie folosit exclusiv pentru locuinte sociale. „Cu fostul meu partid (PNL – n.r.), m-am opus locatiei de la Covaci, pentru ca are potential imobiliar. Au ajuns sa ne dea dreptate. Insa o autoritate locala nu poate sa intre intr-o afacere imobiliara, doar daca obiectivul este social. Institutia nu poate sa devina un competitor pe piata, alaturi de firme private, la fel cum nu poate face nici Primaria”, a spus seful Prefecturii.
In aceste conditii, Draganescu doreste ca terenul sa fie folosit pentru constructia de locuinte sociale. Pe de alta parte, el s-a aratat, mai degraba, adeptul trecerii terenului din proprietatea CJ inapoi la Primaria Timisoara, care sa il foloseasca pentru rezolvarea cererilor pe legile fondului funciar.
„Cele 60 de hectare erau in proprietatea ADS, dupa care a fost trecut la municipalitate, care l-a dat CJ cu scopul de a se construi un deponeu. La Timisoara este o criza de terenuri si ar fi firesc sa ajunga la cei care au dreptul la pamant in oras, mai ales ca este foarte aproape”, a mentionat Draganescu.
Ideea prefectului nu a fost, insa, pe placul presedintelui CJ. „Cele 60 de hectare sunt in domeniul institutiei noastre si doar noi putem decide ce facem cu ele. Avem o strategie pentru acest teren. Nu vrem sa-l parcelam si sa facem din el o operatiune imobiliara”, a fost replica lui Ostaficiuc.
MApN blocheaza proiectul locuintelor sociale
Administratia locala si cea judeteana au cerut de la Ministerul Apararii Nationale fosta cazarma militara din localitatea Giroc pentru a fi transformata in spatii sociale, dar raspunsul a fost unul negativ. „O sa insistam la minister. Zona sociala ar trebui sa ramana la Giroc si ar putea cuprinde si institutii pentru copiii strazii ori pentru cei scosi din casele nationalizate”, a mai spus presedintele CJ.
Potrivit sursei citate, proiectul de la Covaci ar putea deveni unul complex, mai ales ca imobilele ar putea fi si inchiriate, dar s-ar putea colabora cu marile concerne internationale, care isi permit sa finanteze constructia de locuinte de serviciu pentru angajati.
Ideea unor locuinte sociale a aparut si in Consiliul Local Timisoara, care a blocat vanzarea unei foste baze a regiei de transport in comun pentru a pune pe hartie o afacere imobiliara. Acum se studiaza posibilitatea ca locatia sa fie folosita pentru construirea a circa 1.000 de apartamente, care sa fie scoase pe piata libera, cu prioritate pentru cazurile sociale.
