Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică un proiect privind donarea de organe care prevede că prelevarea se poate face fără consimțământul membrilor familiei dacă în timpul vieții persoana decedată și-a exprimat deja opțiunea în favoarea donării, printr-un act notarial de consimțământ, pentru prelevare și înscrierea în Registrul național al donatorilor de organe, țesuturi și celule, informează Agerpres.
"Prelevarea se poate face fără consimțământul membrilor familiei dacă, în timpul vieții, persoana decedată și-a exprimat deja opțiunea în favoarea donării, printr-un act notarial de consimțământ pentru prelevare și înscrierea în Registrul național al donatorilor de organe, țesuturi și celule", prevede referatul de aprobare.
În același referat se precizează că donatorul și primitorul vor semna un înscris autentic prin care declară că donarea se face în scop umanitar, are caracter altruist și nu constituie obiectul unor acte și fapte juridice în scopul obținerii unui folos material sau de altă natură.
Totodată, în condițiile în care pe teritoriul național nu există niciun primitor compatibil cu organele, țesuturile și celulele de origine umană disponibile, acestea pot fi alocate în rețeaua internațională de transplant, pe baza unei autorizații emise de Agenția Națională de Transplant.
În cazul minorilor sau persoanelor lipsite de capacitate de exercițiu, consimțământul va fi dat de părinți sau de celelalte persoane care au calitatea de ocrotitor legal al acestora, după caz.
Președintele tribunalului în a cărui circumscripție teritorială se află sediul centrului unde se efectuează transplantul sau al tribunalului în a cărui circumscripție teritorială locuiește donatorul semnează numai pentru donatorii minori care au cel puțin 10 ani.
Diagnosticul morții cerebrale se stabilește pe baza următoarelor criterii: absența reflexelor de trunchi cerebral, absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee, traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale sau eco Doppler transcranian sau angiografia celor 4 axe vasculare carotidiene sau scintigrafia cerebrală cu technetiu sau angioCT cranian care să ateste lipsa circulației sanguine intracerebrale.
Potrivit proiectului, cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel puțin 6 ore pentru adulți. Pentru copii, intervalul este de 48 ore pentru nou-născutul cu vârsta între 7 zile — 2 luni, 24 de ore pentru copilul cu vârsta între 2 luni — 2 ani și 12 ore pentru copilul cu vârsta între 2 — 7 ani.
Pentru copiii cu vârsta peste 7 ani, intervalul este același ca la adulți. La nou-născutul cu vârsta mai mică de 7 zile nu se declară moartea cerebrală.
"Cauza care a determinat moartea cerebrală trebuie să fie clar stabilită. Diagnosticul de moarte cerebrală va fi stabilit de doi anesteziști reanimatori diferiți sau de un anestezist reanimator și un neurolog sau neurochirurg", mai precizează proiectul.
