23.6 C
Bucharest
Monday, 29 May 2023
HomeSpecialSpecialiști: Procurorul general al României, OBLIGAT să-și dea demisia! Vezi MOTIVELE

Specialiști: Procurorul general al României, OBLIGAT să-și dea demisia! Vezi MOTIVELE

Specialiștii susțin că procurorul general al României, Tiberiu Nițu, TREBUIE să-și dea DEMISIA din funcție deoarece este suspectat de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în coautorat cu Gabriel Oprea, fost ministru de Interne și vicepremier.

Abuzul în serviciu constă în semnarea de către Nițu și Oprea a unui protocol prin care fostul ministru de Interne îi atribuia procurorului general al României echipaje de însoțire de la poliția Rutieră pentru deplasări în București, deși legea interzice. 

Citește și: UPDATE: DNA cere aviz pentru urmărirea penală a lui Gabriel Oprea. Când va discuta Senatul solicitarea și ce reacție a avut Oprea

În plus, în sarcina lui Tiberiu Nițu se poate reține și faptul că a beneficiat de foloase necuvenite  (echipajele de însoțire pentru deplasări). 

Demisia lui Nițu este necesară pentru că, pe de o parte, DNA este o structură din subordinea sa directă,  căreia trebuie să-i avizeze documentele speciale trimise camerelor parlamentare pentru ridicarea imunităților, precum solicitarea urmăririi penale a fostului ministru OPREA, cu care este suspectat că a săvârșit infracțiuni. 

Pe de altă parte, Nițu este membru de drept al Consiliului Superior al Magistraturii, instituție care garantează independența procurorilor și a judecătorilor. Cum poate fi independent un procuror care își anchetează șeful suprem, cu putere de decizie asupra carierei sale, se întreabă specialiștii consultați de România Liberă și care au preferat să-și păstreze anonimatul.

De ce nu a fost Nițu primul chemat la DNA pentru a fi anunțat că e urmărit penal 

Există întrebarea legitimă: de ce DNA nu l-a chemat prima dată pe procurorul general Nițu  la anchetă, ca să-l anunțe că este urmărit penal? Permitea legea penală această strategie? Pentru a răspunde, reluăm situația de fapt în ordine cronologică și pe responsabilități.

Atât Oprea, cât și Nițu au semnat nelegal un protocol pentru ca ultimul să aibă permanent la dispoziție echipaje de la Poliția Rutieră ori de câte ori se deplasează în București. De echipaje similare s-a folosit nelegal și Gabriel Oprea, în perioada în care a fost ministru de Interne și vicepremier. Cu alte cuvinte, în sarcina lui Nițu există o faptă de abuz în serviciu, iar în sarcina lui Oprea – două fapte.

Legea permite echipaje de însoțiere de la Poliția Rutieră doar pentru președintele României, pentru premier și pentru președinții celor două camere parlamentare. Miniștrii pot folosi echipajele de la Poliția Rutieră doar în situații de urgență, motivate.

În consecință, folosirea permanentă a echipajelor Poliției Rutiere  de către ministrul de Interne și de către procurorul general al României este abuz în serviciu. În mod normal, dacă nu ar fi existat Legea răspunderii ministeriale care conferă imunitate miniștrilor și foștilor miniștri, procurorii i-ar fi invitat în aceeași zi pe Gabriel Oprea și pe Tiberiu Nițu la DNA pentru a-i anunța că sunt urmăriți penal. 

Cum autorul principal Gabriel Oprea – ministrul de Interne  are în subordine Poliția Rutieră și  poate ordona în ce dispozitive merg polițiștii pe teren! -, are imunitate, procurorii sunt obligați să ceară autorizarea urmăririi sale penale camerei din care face parte, adică Senatului.

DNA, potrivit legii, NU poate face direct la Senat solicitarea de ridicare a imunității lui Gabriel Oprea, ci prin șef, adică prin procurorul general al României, Tiberiu Nițu, care, însă, este coautor al presupusei infracțiuni de abuz în serviciu, situație absurdă, spun specialiștii. 

Pentru începererea urmăririi penale a procurorului general al României NU este necesar niciun aviz sau autorizație ( CSM avizează doar percheziția, reținerea și arestarea magistraților).

De ce nu a fost chemat la DNA prima dată Tiberiu Nițu pentru a i se aduce la cunoștință urmărirea penală, știut fiind că ridicarea imunității unui ministru ( fost ministru) este o procedură greoaie și nesigură? (Senatul a și intrat în altă vacanță parlamentară!)

Răspunsul specialiștilor care au vrut să-și păstreze anonimatul: Tiberiu Nițu nu poate fi urmărit penal pentru abuz în serviciu până ce nu se începe urmărirea penală față de ministrul Oprea, autorul principal, cel care putea dispune de Poliția Rutieră.  Fără autorizarea urmăririi  penale a lui Gabriel Oprea de către Senat, Tiberiu Nițu nu prea mai poate fi acuzat de abuz în serviciu ( semnarea protocolului de ambele părți atrage infracțiunea de abuz în serviciu!).   Cel mult, Nițu putea fi urmărit pentru  faptul că a beneficiat de foloase necuvenite.

Luni,  Tiberiu Nițu a încercat să EVITE demisia prin faptul că s-a abținut să avizeze trimiterea la Senat solicitarea DNA de ridicarea imunității ministeriale lui Gabriel Oprea, documentul fiind semnat, până la urmă, de Codruț Olaru, unul dintre adjuncți ( Bogdan Licu, prim-adjunctul lui Nițu, s-a abținut și el deoarece Gabriel Oprea i-a fost coordonator de doctorat).

Filmul evenimentelor

Concret, potrivit DNA, Gabriel Oprea, în calitate de ministru de Interne, a semnat un protocol cu procurorul general al României, Tiberiu Nițu, obiectul fiind cooperarea dintre cele două instituții, în scopul însoțirii autovehiculului utilizat de către procurorul general cu echipaje ale Poliției Rutiere. Astfel de echipaje se aprobă în cazuri deosebite, urgente, însă în nici un caz nu este prevăzută posibilitatea încheierii  unui protocol pentru însoțire permanentă de către echipajele Poliției Rutiere, așa cum s-a semnat pentru procurorul general Tiberiu Nițu.

Potrivit legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ( Tiberiu Nițu) are protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază, deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritară. Cu alte cuvinte, Nițu nu avea nevoie de Poliția Rutieră. De ce a avut nevoie de Poliție Rutieră? Pentru strălucirea uniformelor ( ofițerii SPP se îmbracă în haine civile)?

Procurorul general nu ne-a răspuns la telefon pentru a clarifica împrejurările semnării protocolului și pentru a ne spune dacă își va da demisia.

DNA susține că “în condițiile în care procurorul general nu era îndreptățit să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului ( Oprea –nn)  a produs o vătămare a intereselor legitime și un prejudiciu material Direcției generale de poliție a municipiului București, precum și un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”

Cum a izbucnit scandalul

Scandalul coloanelor oficiale ale fostului ministru Gabriel Oprea a izbucnit la data de 20 octombrie, când polițistul de la Rutieră Bogdan Gigină, aflat în fruntea coloanei oficiale a ministrului Gabriel Oprea, a căzut într-o groapă pe Bulevardul Știrbey Vodă din Capitală. Accidentul s-a soldat cu moartea polițistului Gigină.

Ulterior, presa a aflat că Oprea nu ar fi fost într-o deplasare de urgență, care să justifice legal însoțirea de către echipajele Poliției Rutiere.

S-a mai descoperit că ministrul Opărea avea obiceiul să folosească permanent astfel de echipaje de la Poliția Rutieră, chiar și când se deplasa pentru interese personale, de partid și când mergea la restaurant.

De altfel, în dosar DNA susține că, între aprilie 2014 – noiembrie 2015, în afară de deplasări la Guvern, restaurante, partid sau rezolvarea unor probleme personale, ministrul Oprea Gabriel a folosit echipajele Poliției Rutiere și în afara programului de lucru și în zilele nelucrătoare, situații în care nu pot justifica” o urgență”, cum prevecde legea.

Cum erau organizate ­echipajele de însoțire: 27 de polițiști pentru o singură deplasare!

În cadrul compartimentului special (Serviciul Operativ Special din Brigada Rutieră a Direcției Generale de Poliție a Municipiului București care asigură însoțirea coloanelor oficiale) au fost desemnați lucrători care aveau ca atribuții exclusive însoțirea ministrului, într-o structură permanentă care presupunea asigurarea concomitentă a trei polițiști pentru fiecare post (două schimburi și o rezervă). Lucrătorii erau permanent la dispoziția ministrului, așteptându-l după fiecare deplasare în imediata apropiere a destinației.

Din probele administrate rezultă că ministrul Oprea Gabriel realiza în medie aproximativ cinci deplasări zilnice pe parcursul cărora era însoțit de echipaje ale poliției rutiere.

Spre exemplu, în perioada 2 ianuarie – 21 octombrie 2015, s-au realizat 1607 misiuni de însoțire a deplasărilor efectuate de ministrul de interne pe raza municipiului București.

Numărul total al acestor misiuni este de aproximativ trei ori mai mare decât cele realizate în aceeași perioadă pentru însoțirea președintelui României și de aproximativ două ori mai mare decât cel corespunzător prim-ministrului, demnitari îndreptățiți la însoțire permanentă conform prevederilor legale.

 Prin folosirea abuzivă a echipajelor de însoțire s-a creat un prejudiciu apreciabil Poliției Rutiere, neevaluat încă.  

Ce susțin suspecții

Nici Gabriel Oprea, nici Tiberiu Nițu nu se pot apăra susținând că n-au cunoscut legea deoarece amândoi sunt absolvenți ai Facultății de Drept. În plus, Oprea e (era) conducător de doctorate pe bandă rulantă.

Gabriel Oprea susține că NU a încălcat legea. Cu toate acestea, legea e clară: nici el, ca ministru, și nici procurorul general al României nu aveau dreptul să aibă, permanent, la dispoziție echipaje de însoțire în deplasări de la Poliția Rutieră.

La rândul său, Tiberiu Nițu crede că nu are nici o implicare dacă s-a abținut de la a aviza cererea DNA de ridicare a imunității lui Oprea și de a o trimite la Senat deoarece, spune el într-un comunicat, procurorii sunt independenți pentru că au stabilitate pe ancheta într-un dosar, dar uită de subordonarea ierarhică a procurorilor, statuată prin lege.

 Dacă  procurorul general al unei țări încalcă senin legile, împreună cu  ministrul de Interne, în loc să vegheze la respectarea lor, ce se poate spune despre acea țară?

 

Cele mai citite

Care sunt revendicările profesorilor pentru a înceta greva

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” au transmis un comunicat de presă în care precizează care sunt revendicările...

Incendiu pe Calea Dorobanți. Pompierii au trimis 11 autospeciale

Inspectoratul pentru Situații de Urgență București - Ilfov (ISUBIF) a trimis 11 autospeciale pentru a stinge un incendiu pe Calea Dorobanți. Incendiul s-a declanșat în...

COTAR știe de unde poate lua Guvernul bani pentru salariile profesorilor

Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (C.O.T.A.R.) vine cu o soluție pentru Guvern. Revendicările profesorilor pot fi rezolvate partial, începând din luna iulie,...
Ultima oră
Pe aceeași temă