2.3 C
București
marți, 26 octombrie 2021

Procesul lui Iohannis: Ce riscă ACL și cum mută Meleșcanu

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) analizează, joi, dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis și va fixa, cel mai probabil, un termen de judecată. Iohannis poate fi eliminat din cursa pentru Cotroceni dacă este declarat incompatibil. În aceste condiții, ACL ar trebui să sprijine un alt candidat, fiind posibile variante precum Teodor Meleșcanu sau Monica Macovei.

ICCJ a stabilit pentru astăzi primul termen în dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, în care Curtea de Apel Alba Iulia a anulat raportul Agenţiei Naţionale de Inte­gritate (ANI). În 24 aprilie 2013, ANI a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în două adunări generale ale acționarilor, ceea ce contravine prevederilor legale. În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia acestuia la raportul de evaluare prin care ANI constata că se află în incompatibilitate şi a dispus anularea raportului de evaluare. Imediat după anunțul ICCJ în privința termenului de astăzi, Klaus Iohannis a declarat că fixarea unui termen rapid în cazul dosarului de incompatibilitate ce îl vizează este un lucru bun, fiind nevoie de o soluție cât mai rapidă la această speță astfel încât “campa­nia electorală să nu mai fie viciată prin folosirea unor astfel de atacuri”.

Pașii următori

Practic, joi se va consuma primul episod dintr-o procedură care poate avea impact juridic și politic. “Mâine se declanșează o procedură preliminară, prin decizia unui așa-numit complet de filtru. Urmează să se decidă dacă este admisibilă contestația ANI și dacă este admisibilă se va stabili un termen de judecată”, a explicat Horia Georgescu, președintele ANI. “Conform Codului de Procedură Civilă, s-a instituit ceea ce se numeşte un complet-filtru, care stabilește dacă recursul ANI poate fi sau nu judecat. Dacă recursul este admisibil, completul va fixa un termen; dacă recursul nu este admisibil, rămâne valabilă decizia Curții de Apel Alba”, a explicat Alina Gorghiu, purtătorul de cuvânt al PNL.

Ce se poate întâmpla mai departe? O posibilă variantă ar fi luarea unei decizii în interiorul campaniei electorale pentru primul tur al prezidențialelor, care va începe pe 3 octombrie și se va încheia pe 1 noiembrie. Această variantă ar fi avantajoasă pentru Iohannis în cazul în care liderul PNL ar câștiga procesul. O decizie favorabilă cât mai rapidă i-ar permite lui Iohannis să scape de o problemă de imagine, mai ales că una dintre temele candidatului ACL este corupția patronată de PSD. Dacă Înalta Curte îl declară incompatibil, Iohannis nu mai poate candida, explică Horia Georgescu. Legea ANI prevede că demnitarii declarați incompatibili nu mai pot exercita “aceeași funcție” timp de trei ani de zile. Curtea Constituțională a decis, recent, că sintagma “aceeași funcție” trebuie interpretată ca o referire la toate funcțiile publice. Concret, dacă Iohannis este declarat incompatibil pentru activitatea de primar, nu mai poate exercita funcții de demnitate, inclusiv cea de președinte, timp de trei ani de zile.

Are ACL un plan B?

Procedura anulării candidaturii nu este, însă, foarte clară. “Legea alegerilor prezidențiale prevede existența unui termen la care candidaturile sunt declarate definitive, în cazul acestor alegeri a fost fixat pe 28 septembrie. În legea alegerilor prezidențiale nu este prevăzut ce se întâmplă când apare un astfel de caz de incompatibilitate după acest termen. Înalta Curtea de Casație ar urma să trimită decizia Curții Constituționale, care este autoritatea în materie de alegeri prezidențiale”, afirmă Marian Muhuleț, vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente (AEP).

În cazul în care Iohannis ar pierde dreptul de a participa la competiție, ACL ar rămâne fără candidat, pentru că termenul de depunerea a candidaturilor a fost 23 septembrie. Din punct de vedere politic, ACL ar fi în situația de a sprijini unul dintre candidații rămași în cursă. În cursul zilei de ieri au apărut informații despre faptul că liberalii i-ar fi făcut o ofertă lui Teodor Meleșcanu, însă nici fostul director SIE, nici liderii PNL nu au confirmat acest scenariu. O altă variantă ar fi ca liderii PDL să pună pe tapet ipoteza susținerii Monicăi Macovei, candidat independent.

Ce rol joacă CCR

O altă variantă ar fi ca decizia ICCJ să apară între primul tur și al doilea tur al prezidențialelor, în condițiile în care Iohannis este creditat de sondaje ca finalist al competiției, alături de Victor Ponta. În cazul în care câștigă procesul, Iohannis nu va avea pro­bleme și va intra în bătălia finală fără acest bagaj negativ. Dacă pierde, se intră pe scenariul menționat anterior în care ar fi posibilă invalidarea candidaturii de către Curtea Constituțională, forul care anunță cine participă la turul doi. Și aici apare o problemă de natură juridică pe care CCR va trebui să o interpreteze: legea alegerilor prezidențiale prevede că în turul doi intră primii doi clasați din primul tur, dar nu prevede ce se întâmplă dacă unul dintre ei nu mai poate candida. Dacă Iohannis ar ieși pe locul doi, CCR ar putea să decidă intrarea în finală a competitorului aflat pe locul trei, pe baza faptului că Iohannis nu a participat legal la competiție, afirmă surse din cadrul CCR. În acest scenariu, din punct de vedere politic ACL ar avea de ales între susținerea candidatului anti-Ponta sau boicotarea alegerilor.

În fine, este posibilă fixarea unui termen după alegerile prezidențiale. Pentru Iohannis ar fi o mare problemă politică, pentru că ar fi pus în dificultate în campanie, chiar dacă, după alegeri ar fi declarat nevinovat. În fine, în ipoteza unui verdict nefavo­rabil după alegeri, Iohannis nu mai poate exercita nici o funcție timp de trei ani de zile. Nici cea de primar al Sibiului, dacă pierde cursa pentru Cotroceni, nici pe cea de președinte dacă ar câștiga competiția prezidențială.

Victor Ponta si-a lansat ieri programul electoral, sub titlul „Marea unire a românilor“. Programul e dominat de referințe la „a doua mare unire a românilor“, în antiteză cu dezbinarea pusă pe seama lui Traian Băsescu.

Controverse în jurul candidaturii lui Teodor Meleșcanu

Fostul șef al SIE, Teodor Meleșcanu, este în centrul unei dispute privind candidatura la prezidențiale. Unul dintre susținătorii săi, Traian Rece, i-a contestat candidatura la BEC pe motiv că ar fi bătut palma cu liberalii.

Traian Rece, președintele interimar al Partidului Democrației Sociale (PDS) – care l-a susținut pe Teodor Meleșcanu în campania de strângere a semnăturilor pentru prezidențiale, susține că a cheltuit din banii firmelor sale 200.000 euro pentru strângerea semnăturilor. El a anunțat că partidul său nu îl mai sprijină pe Meleșcanu după ce acesta s-a dezis public de PDS. Rece a și trimis o înștiințare la Biroul Electoral Central (BEC) prin care partidul său anunță că i-a retras semnăturile lui Meleșcanu. Rece, care a fost în trecut senator PSD, a susținut că primele discuții ar fi avut loc în urmă cu trei luni, semnăturile pentru această candidatură fiind strânse în timp ce Meleșcanu ocupa funcția de director al SIE.

Supărarea lui Rece este legată de faptul că, după strângerea semnăturilor, Meleșcanu i-a cerut ca PDS să facă un pas înapoi pentru că e perceput drept partid extremist de stânga. “Să dai cu noroi în toată munca? Am fost la domnul Meleșcanu, am discutat, ni s-a spus «Să faceți pasul înapoi, deoarece sunteți un partid extremist de stânga». Cum adică?! Suntem un partid socialist”, s-a arătat nemulțumit liderul PDS.

Mai mult, acesta a afirmat că Meleșcanu i-ar fi spus, “Liberalii îmi fac o ofertă”. “Să fiți sănătos, banii sunt ai mei!”, i-ar fi transmis Traian Rece fostului director SIE.

Ce spune Meleșcanu

După izbucnirea scandalului, Meleșcanu a declarat, la B1 Tv, că majoritatea semnăturilor au fost strânse de “tineri și prieteni de familie”. El a evitat să intre în polemică sec: “Domnul Rece a declarat că nu mă mai sprijină. Este o dovadă de onestitate, dacă nu mai crezi în candidat”. Meleșcanu a încercat să se detașeze și de un alt susținător controversat, colonelul în rezervă Mircea Dogaru. “Domnul Dogaru nu a strâns semnături pentru mine. El a trimis o scrisoare către toate organizațiile care făceau parte din Asociație”, a susținut Meleșcanu. În 2012, Mircea Dogaru a obținut semnăturile liderilor USL pe un protocol care prevedea, printre altele, desființarea Curții Constituționale, DNA, ANI și CNSAS. Meleșcanu a încercat, de asemenea, o distanțare de președintele Traian Băsescu, relatând că l-a informat despre intenția de a candida, încă de pe vremea când era în fruntea SIE. “Am avut mai multe discuții cu președintele României, dar nu a fost de un entuziasm debordant. Mi-a spus foarte clar că nu se pot face și una și cealaltă. Și de aceea l-am informat asupra deciziei mele”, a explicat Meleșcanu.

Interesant este că Meleșcanu s-a autopoziționat pe zona de dreapta. “Mă situez pe poziția de centru-dreapta, sunt membru cu viziuni liberale”, a spus Meleșcanu. Fostul șef al SIE pledează pentru reducerea numărului de parlamentari la 300, suprapunerea mandatului președintelui cu cel al Parlamentului sau formarea unui guvern de uniune națională.

Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Ultima oră
Pe aceeași temă