Preşedinţii rus şi ucrainean, Dmitri Medvedev şi Viktor Ianukovici, intenţionează să semneze, în luna mai, un nou pachet de acorduri spectaculoase, scrie luni presa moscovită monitorizată de Agerpres, precizând că premierul rus, Vladimir Putin, merge luni într-o vizită de lucru la Kiev pentru a pregăti următoarea întâlnire a celor doi şefi de stat.
Se presupune că acordurile care vor fi semnate în luna mai au o miză la fel de impresionantă ca şi acordurile privind reducerea preţului la gazul rusesc furnizat Ucrainei şi cel privind menţinerea Flotei ruse la Marea Neagră în Crimeea pentru încă cel puţin 30 de ani, scrie Nezavisimaia Gazeta.
Oficial nu se ştie nimic despre agenda vizitei lui Putin la Kiev. De fapt, secretizarea negocierilor ruso-ucrainene a devenit deja lege, remarcă publicaţia. Potrivit unor surse, Moscova şi Kremlinul au demarat pregătirea pentru semnarea acordului privind delimitarea frontierei în Strâmtoarea Kerci, problemă pe care cele două state încearcă să o rezolve din 1996.
Autorităţi de la Kiev consideră însă că vizita lui Putin nu are legătură atât cu problema frontierei, cât mai ales cu finalizarea documentelor deja semnate de preşedinţii celor două state.
Premierul rus, Vladimir Putin, va efectua, luni, o vizită de lucru în Ucraina, cu o zi înainte ca forurile legislative de la Moscova şi Kiev să se pronunţe asupra ratificării acordului privind menţinerea flotei ruse la Marea Neagră în Crimeea şi la câteva zile după vizita de lucru a preşedintelui rus, Dmitri Medvedev, la Harkov, în Ucraina. Putin merge la Kiev după un turneu început sâmbătă în Austria şi Italia.
Dmitri Medvedev ‘nu a exclus’ din nou o candidatură a sa pentru un al doilea mandat de preşedinte, mai scriu ziarele ruseşti, referindu-se la interviul pe care şeful statului rus l-a acordat cotidianului norvegian Aftenposten. Presa rusă remarcă faptul că este pentru prima oară când Medvedev vorbeşte despre planurile sale la preşedinţie fără trimitere la înţelegerea cu premierul Putin.
Kommersant aminteşte că Medvedev este întrebat constant despre intenţia sa de a candida în 2012, după ce, la 11 septembrie 2009, Putin a afirmat că el şi actual şef al statului nu vor fi concurenţi la următorul scrutin. ‘Suntem oameni de acelaşi sânge. Vom discuta, vom ajunge la un acord, în funcţia de situaţia concretă’, spunea atunci Putin. Ulterior, Medvedev a specificat că expresia ‘ne vom înţelege’ nu înseamnă că totul va fi dinainte hotărât.
Putin şi Medvedev evită, în continuare, exprimarea univocă a intenţiilor pentru alegerile din 2012, dar ambii şi-au intensificat activitatea, mai întâi de toate cea publică, remarcă Vedomosti. La începutul anului 2010, Putin s-a evidenţiat la evenimentele din cadrului partidului ‘Rusia Unită’, s-a exprimat cu privire la mediul de afaceri, s-a implicat în politica internaţională. Medevedev a încercat să reacţioneze la problemele de impact şi să le dea elitelor un semnal pozitiv.
Publicaţia propune trei scenarii pentru următorul scrutin: primul – Medvedev obţine al doilea mandat, dar nu îl schimbă pe Putin din postul de premier; a doua posibilitate – Putin se întoarce în scaunul de preşedinte, dar va fi nevoit să găsească un răspuns la întrebarea ‘de ce?’, pe care i-o va adresa populaţia şi o parte a elitei; a treia variantă – o figură nouă pentru postul de preşedinte sau cel de premier, iar Medvedev devine preşedintele Curţii Constituţionale şi Putin preşedinte al parlamentului, dar deocamdată nu s-a conturat această a treia figură, scrie publicaţia, subliniind că Putin va rămâne în politică ‘în oricare dintre situaţii’.
Un alt subiect important relatat pe larg de ziarele de la Moscova este semnarea acordului ruso-austriac pentru gazoductul South Stream, în timpul vizitei de sâmbătă a premierului Putin la Viena. Austria este ultima ţară care a avizat documentele necesare pentru participarea la proiect.
Potrivit Kommersant, un jurnalist austriac l-a întrebat pe Putin dacă nu consideră contradictorie poziţia Austriei de a lucra şi în cadrul South Stream, şi în cadrul Nabucco, menirea celei de-a doua conducte fiind tocmai de a asigura independenţa faţă de gazul rusesc. ‘De fiecare dată când vin în Europa aud această întrebare, despre indepedenţa de gazul rusesc. Şi am mereu acelaşi răspuns: Dar pentru ce? De bine nu fuge nimeni! Vă puteţi imagina rezervele de gaz natural ale Rusiei? Putem asigura pentru o sută de ani înainte necesităţile noastre şi pe ale tuturor clienţilor noştri din Europa’, a replicat Putin, citat de Kommersant.
