Liderii de la Bucuresti ar trebui sa ia in considerare ca, in timp ce ei calculeaza avantajele de pe urma "inghitirii" Republicii Moldova, cu si mai mare speranta asteapta o "conjunctura favorabila" Budapesta, Kievul, Sofia si Moscova. Orice incercare de a pune, intr-o forma sau alta, sub semnul intrebarii granitele stabilite in Europa de Est va lovi inevitabil interesele Romaniei, comenteaza, marti, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta consultata de Agerpres.
"Bucurestiul recunoaste Republica Moldova si sprijina integritatea sa teritoriala", a declarat zilele trecute presedintele roman Traian Basescu, la Sulina. Prin aceasta, liderul roman a incercat sa-si nuanteze afirmatiile mai vechi pe aceasta tema: nu cu mult timp in urma Basescu declara ca Romania nu recunoaste granita cu Republica Moldova, care este, de fapt, o consecinta a Pactului Ribbentrop-Molotov, scrie ziarul rus.
Potrivit sursei citate, pozitia Bucurestiului fata de vecinii sai estici – Republica Moldova si Ucraina – a fost mereu una duplicitara. Recunoscand in vorbe granitele stabilite, mai ales in ajunul aderarii la Uniunea Europeana in 2007, in realitate oficialitatile romane subliniau mereu necesitatea "condamnarii consecintelor Pactului Ribbentrop-Molotov". In acelasi timp, ele ignorau cu o incapatanare de invidiat amanuntul ca respectivul pact si-a pierdut din credibilitate din momentul in care Germania a atacat URSS, la 22 iunie 1941.
Diplomatia romana reusise sa plaseze unele pasaje privind condamnarea consecintelor pactului in tratatele de baza semnate cu Ucraina si Rusia. La acea data, aminteste Nezavisimaia Gazeta, Kievul si Moscova ignorasera atentionarile specialistilor privind pericolul subevaluarii echilibristicii verbale din jurul pactului. Intre timp, acest lucru a permis crearea de premise pentru ridicarea problemei Pactului Ribbentrop-Molotov.
Astazi, pozitia Romaniei s-a schimbat: acum nu mai este vorba de condamnare, ci de necesitatea de a lichida consecintele pactului. Prin aceasta, sustine ziarul rus, Romania intelege in primul rand lichidarea statalitatii Republicii Moldova si, in al doilea rand, alipirea la Romania a teritoriilor Bucovinei de Nord si Basarabiei de Sud, care intre 1918 si 1940 intrau in componenta sa, iar acum sunt parti ale Ucrainei.
Incercand sa fundamenteze aceste pretentii, politicienii, diplomatii si jurnalistii romani invoca exemplul reunificarii Germaniei, precedentul Kosovo, Timorul de Est, atat de adorat de separatistii de toate neamurile, si recunoasterea de catre Rusia a Osetiei de Sud si Abhaziei. Insa ei nu tin cont de elementele istorice si de faptul ca statele lumii fac parte din "categorii de greutate diferite", comenteaza cotidianul rus.
De fapt, intre cele doua razboaie mondiale Romania a incercat dar nu a reusit sa "digere" Basarabia si alte teritorii obtinute in 1918: nu au ajuns resursele, fortele, experienta administrativa si intelectul, comenteaza publicatia citata. In mare parte, tocmai din acest motiv in a doua jumatate a anilor 30, in Romania s-a declansat o criza politica interna care a dus la dictatura si la participarea tarii de partea Germaniei in cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Din pacate, de cele mai multe ori lectiile istoriei sunt date uitarii. Aspiratia de a nu recunoaste "consecintele politico-juridice ale pactului" urmareste scopul de a "deschide ulterior dosarul problemei, atunci cand conjunctura politica va deveni mai favorabila". Se pare ca Basescu a ajuns la concluzia ca acum este timpul potrivit, scrie ziarul rus.
La data de 29 iulie, in Republica Moldova au fost programate alegeri parlamentare anticipate. Potrivit Nezavisimaia Gazeta, este de asteptat ca rezultatele acestora nu vor fi din nou pe placul opozitiei, care va incerca iarasi sa-si aduca sustinatorii in strada, ca la 7 aprilie. O parte din opozitia moldoveana considera ca statul Republica Moldova nu trebuie sa existe, iar Romania sprijina aceste atitudini.
Insa, atentioneaza cotidianul rus, liderii de la Bucuresti ar trebui sa ia in considerare ca, in timp ce ei calculeaza avantajele de pe urma "inghitirii" Republicii Moldova, cu si mai mare speranta asteapta aceasta "conjunctura favorabila" Budapesta, Kievul, Sofia si Moscova. Orice incercare de a pune, intr-o forma sau alta, sub semnul intrebarii granitele stabilite in Europa de Est va lovi inevitabil interesele Romaniei.
Cei un milion si jumatate de maghiari din Transilvania aspira demult la autonomie, iar expansiunea Romaniei spre Est va dezlega mainile Budapestei. Pentru unguri, Transilvania inseamna mai mult decat Kosovo pentru sarbi, subliniaza cotidianul rus.
Alimentand aspiratiile unioniste din Republica Moldova, Romania contribuie nu doar la schisma dintre vecini, ci si din propria tara. Nu toti locuitorii Romaniei sprijina ideea unirii cu R.Moldova, iar in aceasta tara unirea nu va fi acceptata de o parte importanta – sau chiar majoritara – de moldoveni, fara a mai vorbi de rusi, ucraineni, gagauzi, bulgari si de reprezentantii altor nationalitati.
Traian Basescu a pus la cale un joc periculos: spre deosebire de UE, care propune o miscare evolutionista catre stergerea granitelor, presedintele Romaniei vrea sa impuna calea revolutionara, echivalenta cu noi confruntari interetnice, cu conflicte si razboaie. In final, chiar integritatea teritoriala a Romaniei ar putea fi pusa sub semnul intrebarii, conchide autorul articolului.
