Zeci de mii de români au participat miercuri la cea mai mare mişcare de protest după Revoluţia din 1989, cerând demisia guvernului, care va reduce pensiile şi salariile pe fondul crizei economice, scrie presa internaţională monitorizată de NewsIn.
Mii de sindicalişti şi pensionari au ieşit pe străzi pentru a protesta faţă de reducerea salariilor şi beneficiilor sociale în sectorul bugetar, un test al hotărârii Bucureştiului de a adopta măsurile de austeritate cerute de creditorii internaţionali, comentează Financial Times.
Circa 30.000 de persoane s-au strâns în faţa sediului Guvernului, pentru a-şi exprima opoziţia faţă de măsurile dure.
Preşedintele Traian Băsescu a şocat românii de rând la începutul lunii, când a anunţat măsurile necesare pentru a ajuta ţara să îşi respecte obligaţiile asumate în cadrul programului FMI pentru a obţine un credit de 20 de miliarde de euro, afirmă cotidianul. Guvernul declară că aceste reduceri sunt singura metodă pentru a evita creşterile impozitelor, care ar submina dezvoltarea economiei, şi de a împiedica o deteriorare acută a finanţelor statului.
Potrivit estimărilor, economia se va contracta cu 0,5% anul acesta, iar această perspectivă sumbră a obligat FMI să revizuiască ţinta iniţială de deficit bugetar de la 5,9% la 6,8%. Fără aceste măsuri de austeritate, deficitul ar fi depăşit 9%, admit miniştrii.
Miercuri, protestatarii au cerut Guvernului să demisioneze, acuzând politicienii că au contribuit la criză prin corupţie şi incompetenţă, scrie FT.
Opoziţia publică, inclusiv o posibilă grevă generală, ar putea îngreuna sarcina Guvernului de a adopta pachetul de măsuri până la expirarea termenului, fixat la mijlocul lunii iunie.
O întârziere ar putea îngrijora şi mai mult investitorii, care percep din ce în ce mai puternic semnele lipsei de voinţă din partea statelor europene, împovărate de datorii, de a-şi reduce cheltuielile.
FMI a fost nevoit anul trecut să amâne acordarea unei tranşe din împrumut României în urma prăbuşirii guvernului, aminteşte ziarul. Un nou executiv a preluat puterea în decembrie, dispunând de o majoritatea parlamentară precară – încă un factor ce ar putea îngreuna adoptarea măsurilor necesare.
Guvernul a anunţat miercuri că va recurge la un vot de încredere pentru aceste măsuri.
BBC afirmă că protestatarii au început să se strângă în capitală miercuri dimineaţă, precizând că poliţia a estimat numărul participanţilor la 30.000, în timp ce sindicatele au vorbit de 50.000. Mulţi dintre ei au venit din alte zone ale ţării, cu autocare, iar poliţia a blocat numeroase străzi din oraş pentru a păstra ordinea.
Mişcarea a fost una dintre cele mai mari de pe străzile din Bucureşti de la Revoluţia din 1989, potrivit BBC.
Marian Gruia, directorul sindicatului poliţiştilor, le-a cerut românilor să se unească “la fel ca în 1989”, când a fost înlăturat de la putere dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu.
Manifestanţii au avut pancarte prin care au criticat guvernul premierului Emil Boc şi pe preşedintele Traian Băsescu, afirmă BBC.
Şeful statului a declarat că reducerile de salarii în enormul sector bugetar al României sunt preferabile creşterii taxelor.
Dar analiştii şi investitorii se tem că Guvernul şi-ar putea pierde hotărârea şi ar putea ceda în faţa protestatarilor, subliniază BBC.
Potrivit Deutsche Welle, mulţi dintre manifestanţi erau pensionari, care trăiesc din pensii mici şi fixe şi care ar primi mai puţini bani, dacă vor fi adoptate măsurile de austeritate. DW precizează că Marius Petcu, liderul sindicatului CNSRL-Frăţia, a rupt simbolic o copie a acordului Guvernului cu FMI.
The Independent scrie că o mulţime de 40.000 de oameni a mărşăluit pe străzile Bucureştiului, suflând din fluiere şi scandând sloganuri, în semn de protest faţă de un plan de a reduce salariile din sectorul bugetar.
Un poliţist care manifesta, citat de Euronews, a declarat că miniştrii ar trebui să fie cei care primesc mai puţini bani. “Lucrăm zi şi noapte şi facem ore suplimentare neplătite. Toate sindicatele poliţiştilor din ţară sunt aici şi ne von întoarce, dacă va fi necesar”, a afirmat el, sub acoperirea anonimatului.
Bloomberg subliniază că, în pofida haosului din faţa biroului său, premierul Emil Boc a declarat că va cere Parlamentului să aprobe reducerile, care ar urma să intre în vigoare în 1 iunie. El a afirmat că aceasta este “singura soluţie viabilă pentru viitorul ţării”.
Agenţia bulgară Sofia News Agency notează că România a adoptat miercuri legea lustraţiei, pe fondul protestelor în masă din Bucureşti.
Le Nouvel Observateur relatează că aproape 40 de mii de persoane, în special angajaţi din sectorul public din România, au manifestat miercuri la Bucureşti în semn de protest faţă de scăderile de salarii prevăzute de guvern. Cadre didactice, medici şi pensionari au manifestat în faţa sediului guvernului scandând “Jos guvernul mincinos!” şi “Ne-aţi ipotecat viitorul!”, notează acelaşi ziar.
Pe de altă parte, agenţia germană DPA subliniază că la protest au partcipat mai puţine persoane decât estimaseră organizatorii.
Reuters apreciază că e vorba de unul dintre cele mai mari proteste de la căderea comunismului în 1989 şi că, potrivit poliţiei, la manifestaţie au fost prezenţi 30.000 de oameni. Agenţia precizează că guvernul României se confruntă cu o presiune uriaşă din partea sindicatelor, care contestă decizia autorităţilor de a tăia 25% din salariile bugetarilor şi 15% din pensii.
Irish Times subliniază că guvernele de după 1989 nu au reuşit să reducă sectorul public din România care este supradimensionat, ineficient şi corupt. În acest sector lucrează o treime din populaţia ocupată a ţării, în timp ce pensiile şi alte beneficii reprezintă circa două treimi din bugetul statului.
O creştere economică importantă, alimentată de credite, ce a coincis cu aderarea României la NATO, în 2007, a ajutat la muşamalizarea problemelor bugetare, dar criza economică a provocat o recesiune puternică şi i-a îngreunat sarcina Guvernului de a-şi finanţa deficitul, potrivit cotidianului.
