Summitul de la Lisabona a reprezentat un succes total, punand bazele unei restructurari a Uniunii Europene. Dupa o lupta acerba, sfarsita cu obtinerea unor compromisuri din partea Poloniei si Italiei, tarile membre ale UE s-au inteles asupra unui tratat de reforma, care va face Uniunea Europeana mai functionala si mai democratica, si care urmeaza sa fie semnat la 13 decembrie, comenteaza ziarul austriac Die Presse si revista germana Der Spiegel, monitorizate de Rompres.
"Este o victorie pentru Europa – prin noul tratat iesim din impasul in care ne aflam", afirma vineri, la putin timp dupa ora unu noaptea, dupa incheierea summitului de la Lisabona al sefilor de stat si guvern din tarile membre ale UE, primul ministru al Portugaliei, Jose Manuel Socrates, care asigura si presedintia Consiliului European.
"Tratatul de la Lisabona" urmeaza sa fie semnat la 13 decembrie in acelasi oras iar dupa ratificarea sa de catre tarile membre el va intra in vigoare, dupa toate probabilitatile, la 1 ianuarie 2009.
Tratatul de reforma urmeaza sa faca Uniunea Europeana, dupa cea mai mare extindere din istoria sa, de la 15 la 27 de membrii, mai functionala si mai democratica. Prin acest tratat se incheie zece ani de discutii legate de reforma UE, el marcand totodata sfarsitul crizei din UE, care a izbucnit odata cu esecul referendumurilor din Franta si Olanda, in 2005. Tratatul aduce cu sine noi reguli de joc pentru institutiile si procesele de decizie din cadrul UE, detaliile fiind dezbatute aprig pana la sfarsit de catre sefii de guvern. Polonia, care prin opozitia fata de reducerea ponderii numarului sau de voturi in Consiliu (Consiliul de Ministri sau Consiliul Uniunii Europene cum mai este numit, cel mai important organ decizional al UE, n.red.) a facut sa se prelungeasca la nesfarsit summitul din iunie, a mers la Lisabona pentru a pune o noua piedica. Guvernul fratilor Kaczinsky a insistat sa fie stabilita obligatoriu asa numita clauza de la Ioanina, un instrument cu ajutorul caruia
o minoritate la limita poate provoca prelungirea cu cateva luni a negocierilor asupra unei decizii luate de majoritatea tarilor membre. Celelalte tari membre ale UE au dorit sa impiedice ca aceasta regula de blocaj sa poata fi abolita doar printr-o modificare complexa a tratatului. Acum insa s-a stabilit intr-un protocol ca aceasta clauza poate fi modificata in cadrul Consiliului prin vot unanim.
"Polonia a obtinut tot ceea ce a vrut", se bucura presedintele polonez, Lech Kaczinsky, iar Polonia primeste si postul de procuror general la Curtea de Justitie Europeana din Luxemburg.
Italia, tara fondatoare a Uniunii Europene, s-a vazut si ea defavorizata fata de Marea Britanie si Franta legat de proiectata micsorare a numarului de membri ai Parlamentului European, la 750. Pana acum, toate cele trei tari mai mari din UE, in afara Germaniei, aveau 78 de mandate de parlamentar, Italia urmand ca dupa reforma Parlamentului sa aiba doar 72 de parlamentari care sa o reprezinte, cu unul mai putin decat britanicii si cu doi mai putin decat francezii. Compromisul prevede astfel crearea a inca unui loc in plus pentru Italia, mandatul presedintelui Parlamentului neintrand in calcul, acesta pierzand dreptul sau de vot.
Tratatul contine cele mai importante innoiri din proiectul de constitutie, noi reguli de votare, o largire a cercului de subiecte asupra carora se pot lua decizii prin majoritate, in loc de unanimitate, precum si drepturi mai mari pentru Parlamentul European si grupurile nationale de parlamentari. Un presedinte al Consiliului European ales pentru doi ani si jumatate va urma sa asigure mai multa continuitate in politica UE. Consiliul urmeaza inclusiv sa numeasca "un inalt reprezentant" in strainatate, care va fi simultan vicepresedinte al Comisiei si care va reprezenta vocea unica a UE in probleme de politica externa.
Premierul britanic, Gordon Brown, i-a linistit pe omologii sai, asigurandu-i ca nu va supune noul tratat votului cetatenilor britanici. In afara de Irlanda, care este obligata de Constitutie sa sustina un referendum, acest lucru nu va fi facut de nicio alta tara din UE. Participantii la summitul de la Lisabona s-au bucurat ca momentele de preocupare intensa ale UE cu propria situatie au luat acum sfarsit. Cancelarul austriac Alfred Gusenbauer (SPOe – socialistii austrieci) era de parere ca "ocuparea cu sine insusi, care a durat sase ani de zile, s-a sfarsit acum", iar UE se poate dedica pe viitor "mai mult problemelor cetatenilor sai". Pe fundalul actualei stari de spirit, tratatul de reforma stabileste un grad de integrare "care poate fi atins pe moment". Ministrul austriac de externe, Ursula Plassnik (OeVP – Partidul Popular Austriac) afirma ca noul tratat permite administrarea mai moderna si controlul mai democratic al UE, o reactie mai buna la provocarile globalizarii si
obtinerea de rezultate concrete la nivel de cetateni.
Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a apreciat decizia summitului drept "un acord istoric" si "o mare realizare", noul tratat dand Uniunii "puterea de a actiona" si de a se ocupa de problemele concrete, care ii ating direct pe cetateni. Prin noul tratat, Europa poate dovedi ca este in miscare, afirma Socrates. Inclusiv cancelarul german Angela Merkel (CDU – crestin-democratii germani) a apreciat acest acord politic drept "un mare succes", ceea mai mare realizare a tratatului de reforma, care inlocuieste constitutia esuata a UE. "Europa va functiona mai bine", spunea cancelarul german si adauga. "Avem un acord, am reusit". Ministrul de externe german, Frank-Walter Steinmeier (SPD – socialistii germani), accentua faptul ca munca depusa in preliminar in timpul presedintiei germane a UE a dat roadele meritate iar presedintele francez, Nicolas Sarkozy, se arata la randul sau "foarte multumit". Si seful guvernului luxemburghez, Jean Claude Juncker a salutat acordul, declarand insa ca: "Un tratat constitutional ar fi fost mai bun".
Prin acordul de la Lisabona au fost rezolvate si alte puncte litigioase precum inscriptionarea monedei euro in cazul Bulgariei. Aceasta tara va avea astfel dreptul sa inscriptioneze moneda euro pe viitor cu litere chirilice EBPO (respectiv latine, Evro), lucru care fusese considerat pana acum de Banca Centrala Europeana drept o lezare a marcii Euro.
