"Unele poveri ale istoriei, ajunse in fata tribunalelor, pot reprezenta o amenintare la adresa relatiilor ungaro-romane", comenteaza publicatia Nepszabadsag, citata de Rompres, evocand cazul scriitorului ungur Albert Wass si mostenirea lui Emanoil Gojdu.
In ce-l priveste pe Wass, saptamana trecuta, Curtea de Apel de la Cluj a respins cererea de revizuire a procesului in cazul scriitorului, care in 1946 a fost condamnat la moarte in contumacie ca criminal de razboi si la confiscare totala a averii de catre Tribunalul Poporului din Cluj.
Cererea de revizuire a procesului din 1946 a fost introdusa de avocatul din Targu Mures Elod Kincses, la solicitarea fiului scriitorului, Endre Wass. Cererea a fost motivata prin faptul ca in ultimii ani au fost scoase la suprafata o serie de documente ale serviciilor secrete care, dupa parerea avocatului, ar putea dovedi nevinovatia lui Albert Wass, datele respective fiind necunoscute la vremea respectiva de Tribunalul Poporului.
Impotriva acestui verdict de respingere a revizuirii se poate face recurs la Curtea Suprema de Justitie de la Bucuresti, ceea ce este de asteptat sa se intample. Dar rezultatul acestui proces este indoielnic, sustine comentatorul ziarului Nepszabadsag.
Celalalt caz este cel al procesului care se contureaza sa inceapa in privinta mostenirii lasate de fostul avocat Emanoil Gojdu. Se stie ca forul legislativ de la Bucuresti a respins recent ratificarea acordului romano-ungar (semnat la prima sedinta comuna a guvernelor roman si ungar din 2005), pe baza caruia urma sa fie infiintata Fundatia Gojdu, cu sediul la Budapesta, finantata in comun de ambele state.
Fundatia Gojdu de la Sibiu, patronata de Biserica Ortodoxa Romana, se considera insa singurul mostenitor al bunurilor lasate de marele mecena pentru asigurarea studiilor 'tinerilor ortodocsi din Transilvania si Ungaria care doresc sa invete'. In numele fundatiei de la Sibiu, mitropolitul ortodox de Sibiu, Laurentiu Streza, a anuntat recent ca impreuna cu statul roman, sau chiar si fara, va incepe un proces impotriva Ungariei, pretinzand restituirea averii lui Gojdu, 'in valoare de mai multe miliarde de euro', mostenitorului legal.
Partea ungara sustine ca prin acordul financiar din 1953, semnat de cele doua state, partile au renuntat la astfel de pretentii – deci si partea romana a renuntat la Fundatia Gojdu, nationalizata de partea ungara in anul 1952. Mitropolitul de la Sibiu sustine ca acel acord nu a fost nici pe departe legal.
Mitropolitul Laurentiu Streza este de parere ca Fundatia Gojdu reprezenta o avere privata, la care statul roman nu avea niciun drept sa renunte. Mitropolitul este gata sa mearga cu procesul pana la Curtea Europeana de la Strasbourg si asteapta ca birouri de avocatura sa se angajeze la proces, fiind platite apoi din averea Gojdu recuperata de Fundatia Gojdu de la Sibiu.
