Oraşul portuar Hamburg se pregăteşte să recunoască anumite sărbători musulmane, o premieră în Germania, unde aproximativ cinci la sută dintre rezidenţi sunt musulmani, o ţară în care islamul se află în centrul unor dezbateri, relatează AFP, potrivit Mediafax.
Al doilea cel mai important oraş din ţară, cu o populaţie de aproximativ 1,8 milioane de locuitori, Hamburg, care dispune de statutul de land, a încheiat un acord istoric cu comunităţile musulmană şi a alevilor, o ramură heterodoxă a islamului, bine reprezentată în Turcia.
Acest contract, care urmează să fie supus aprobării Parlamentului local, acordă drepturi musulmanilor în privinţa instrucţiei religioase la şcoală sau a ritualurilor funerare, spre exemplu.
La rândul lor, musulmanii se angajează să respecte drepturile fundamentale sau să favorizeze egalitatea între bărbaţi şi femei.
Acordul a făcut obiectul unui cvasiconsens politic. Cu toate acestea, Primăria Hamburg a recunoscut că pentru unii locuitori din oraş acest acord nu este acceptat de la sine.
„Reprezintă o nouă etapă de depăşit pentru unii locuitori în acceptarea faptului că există o nouă religie aici. Suntem conştienţi că unii simt (islamul) ca pe ceva străin”, a declarat Christoph Krupp, şeful de cabinet al primarului Olaf Scholz.
Măsura cea mai spectaculoasă este cea potrivit căreia cei aproximativ 130.000 de musulmani din Hamburg şi cei aproximativ 50.000 de alevi ar putea să beneficieze de trei zile libere cu ocazia unor sărbători. Ei vor urma, totuşi, să le ia în timpul concediilor, aşa cum se procedează în cazul anumitor sărbători creştine, pentru care se oferă zile libere la nivelul unui land şi nu la nivel federal.
De Aid, sărbătoarea care marchează întreruperea postului din luna Ramadanului şi Ashura, elevii primesc vacanţă, dar trebuie să recupereze orele de curs.
Până în prezent, angajatorii erau liberi să acorde zile de concediu salariaţilor musulmani. Însă „puteau foarte bine să spună «am nevoie de tine, nu poţi să îşi iei concediu în ziua respectivă”, declară Zekeriya Altug, vicepreşedintele DITIB, cea mai importantă organizaţie islamică din Germania, care girează nouă moschei la Hamburg.
„Numeroşi salariaţi musulmani nu îndrăzneau să ceară concediu în zilele respective, pentru a nu fi percepuţi negativ”, în opinia sa. „De-acum ei vor putea să spună «este liberul meu, este stabilit prin lege»”, continuă Altug. „Este o diferenţă enormă”, apreciază el.
„Recunoaştem, astfel, că musulmanii fac parte din societate”, apreciază Daniel Abdin, preşedintele organizaţiei Schura, care regrupează 31 de moschei locale.
„În contextul în care ei au adesea impresia că nu îi vrem aici, acest acord afirmă că reprezintă o îmbogăţire a oraşului”, subliniază Altug.
Acordul a fost salutat în întreaga Germanie, cu atât mai mult cu cât umbra extremismului islamist afectează în continuare marele port din nordul ţării, care a servit ca bază pentru pregătirea atentatelor de la 11 septembrie 2011. Oraşul a adăpostit mai mulţi piraţi ai aerului, inclusiv personajul-cheie al reţelei, Mohammed Atta.
Comunitatea musulmană din Hamburg, indiferent că este este vorba despre turci, pakistanezi, irakieni sau afgani, reprezintă un adevărat mozaic care va avea totodată un cuvânt de spus în privinţa cursurilor de religie din şcolile publice.
Hamburgul, care ca şi celelalte landuri beneficiază de autonomie în materie de educaţie, a însărcinat până în prezent Biserica Protestantă să gestioneze acest învăţământ.
De-acum, profesori musulmani vor putea face acelaşi lucru.
„Astfel suntem pe picior de egalitate cu protestanţii”, şi-a exprimat satisfacţia Daniel Abdin, care conduce o moschee situată într-o fostă parcare subterană, pe o străduţă, în spatele Gării Centrale.
„Nu este vorba despre acordarea unor privilegii musulmanilor, ci despre a recunoaşte ceea ce este o realitate”, subliniază Andreas Dressel, un ales social-democrat local.
„În Germania, islamul nu mai este o religie importată”, subliniază Daniel Abdin. Aproximativ „70% dintre credincioşii care vin la moscheea noastră au mai puţin de 30 de ani şi sunt născuţi aici”, adaugă el.
Unii şi-au exprimat totuşi regretul că probleme importante ca purtarea vălului de către profesoare sau cursuri separate de nataţie pentru tinerele musulmane au fost lăsate în susupans.