» Din 7,5 milioane tone de marfuri operate in porturile Dunarii Maritime, 6 milioane tone sunt operate in portul ArcelorMittal de la Galati, iar restul prin celelelate 4 porturi.
» Costurile mai reduse pentru tranzitarea Canalului Bistroe, combatute prin posibila revenire a taxei pentru tranzitarea Canalului Sulina la nivelul din 2007.
» Un program "Rabla" pentru macarale ar putea relansa operarea in porturile din Braila, Galati si Tulcea.
Reducerea semnificativa a cantitatilor de marfuri operate prin porturile de la Dunarea Maritima ar putea aduce porturile de marfuri generale din Braila, Galati si Tulcea, in pragul falimentului. "Acest lucru s-a intamplat in primele doua luni ale anului si, daca situatia se perpetueaza, este posibil ca porturile sa nu faca fata si, asa cum au iesit anul trecut in pierdere, sa iasa si anul acesta in pierdere, si probabil ca se va ajunge si la faliment", a declarat Mihai Ochialbescu, directorul Administratiei Porturilor Dunarii Maritime (APDM) Galati. Singurul port de la Dunarea Maritima care nu are probleme este Portul Mineralier Romportmet SA Galati, in care sunt operate transporturile de minereu si cocs pentru combinatul ArcelorMittal si laminatele livrate la export. De altfel, compania ArcelorMittal este si propietarul portului mineralier.
Fluxul de marfuri prin Portul Romportmet SA reprezinta 90% din fluxul total de marfuri prin cele trei porturi din Galati si este de patru ori mai mare decat fluxul total de marfuri operate prin porturile de la Galati, Braila si Tulcea. Tonajul prognozat a fi operat in 2010 este de aproximativ 5-6.000.000 tone marfuri in Portul Mineralier si de numai 1.500.000 tone in toate celelalte patru porturi de pe Dunarea Maritima, adica Portul Docuri si Portul Bazinul Nou din Galati si Porturile din Braila si Tulcea. Din cele 800.000 tone de marfuri operate in ianuarie si februarie prin cele 3 porturi de la Galati, 750.000 tone au fost operate prin Portul Mineralier, prin Portul Docuri si Portul Bazinul Nou fiind operate numai 50.000 tone de marfuri. In aceste conditii, in porturile de marfuri generale au fost operate reduceri de personal de pana la 75%.
La efectele crizei se adauga si o reorientare a operatorilor de la porturile din Galati, Braila si Tulcea, care au o infrastructura invechita, cu cheuri construite in anii ’70, dupa standarde depasite, catre Portul Constanta, care are o infrastructura portuara modernizata: "Am pierdut marfuri, precum cheresteaua si nici la cereale nu stam asa de bine pe cat am putea. Operatorii prefera Constanta, unde s-au si construit mari silozuri de cereale", spune directorul APDM.
"Rabla" pentru macarale portuare
Directorul APDM este de parere ca administratiile portuare trebuie ajutate la retehnologizarea porturilor. Spre exemplu, la Portul Mineralier sunt 30 de macarale dintre care lucreaza 10, iar in Porturile Docuri si Bazinul Nou sunt 20 de macarale dintre care lucreaza cateva. Toate sunt macarale vechi, de 20-30 de ani, pe care, in actualul context economic, operatorii nu le pot inlocui, o macara ,,Leberer" ajungand la peste doua milioane euro. "Am avut o discutie cu politicienii nostri, cu domnul deputat Mircea Toader, si le-am propus un program de genul «Rabla» si pentru aceste macarale. Au zis ca se vor gandi. Sper sa se gandeasca foarte repede, pentru ca un program de genul asta de reinnoire a macaralelor, care sunt la Galati, Braila si Tulcea, ar duce la o revigorare a activitatii portuare si a producatorilor de macarale din tara. Am zece macarale la cheu sau zece plutitoare, le dau la schimb si iau o macara performanta si maresc capacitatea la cheu, sau in loc de trei vin cu una, dar sa mearga la o viteza mai mare, sa se deplaseze mai usor, sa aiba o productivitate mai mare. Sa dea vouchere sau diverse facilitati pentru operatori, pentru constructori", a precizat Ochialbescu.
Prefera canalul BIstroe
Alta cauza a reorientarii operatorilor este taxa de trecere pe Canalul Sulina, multi armatori nave preferand Canalul Bistroe, unde taxa este mai mica. Potrivit lui Ochialbescu, sunt sanse ca aceasta taxa sa fie redusa si negociabila, in functie de transport: "Totusi, conditiile se pot imbunatati. De pilda, taxa de trecere pe Canalul Sulina, care a crescut cu 30-40% in 2008, ar putea reveni la valoarea de dinainte. In plus, in functie de cantitatea de marfa, un operator poate negocia taxa de pe Canalul Sulina, iar in cazul in care o nava are peste un milion de tone, taxa poate scadea chiar si cu 25 la suta, ceea ce ar insemna ca ajunge la nivelul celei platite pe Canalul Bistroe", a adaugat Mihai Ochialbescu.
