23.2 C
București
vineri, 12 iulie 2024
AcasăSpecialPoliticienii europeni, reacţii exagerante faţă de români

Politicienii europeni, reacţii exagerante faţă de români

Cerşetoria sau delicte comise în ţări vest-europene de imigranţi est-europeni au atras de multe ori reacţii exagerate din partea unor politicieni occidentali, care au tins să generalizeze situaţia, criticând toţi cetăţenii români, prin ignorarea unor principii fundamentale ale Uniunii Europene.

Cel mai recent caz este cel din Luxemburg, unde un celebru avocat, Gaston Vogel, a cerut măsuri împotriva cerşetorilor români "dezgustători" şi "obraznici", atrăgând reacţia Ambasadei României, care a denunţat o tentativă de generalizare şi stigmatizare. "Aerul s-a umplut de duhoarea pe care o degajă zilnic grupurile de cerşetori dezgustători, obraznici, care, în virtutea prevederilor generoase ale Acordului Schengen, ajung în Luxemburg, fără niciun control, din îndepărtata Românie", a declarat celebrul avocat Gaston Vogel într-o scrisoare deschisă adresată Primăriei oraşului. În replică, ambasadorul României, Roxana Iftimie, a criticat atenţia exagerată pe care presa o acordă avocatului Gaston Vogel, denunţând "discursul de ură" al acestuia.

"Libertatea de exprimare este esenţială. Cu toate aceastea, nu trebuie să conducă la promovarea, mai ales în spaţiul public, a unui discurs de ură, îndreptat împotriva unor persoane sau comunităţi. Chiar dacă înţelegem că scrisoarea domnului Vogel nu reflectă decât punctul de vedere al autorului, apreciem că este necesară o atenţie suplimentară, pentru a evita promovarea prin presă a stigmatizărilor şi generalizărilor nocive, pe care suntem convinşi că nu le împărtăşiţi. O generalizare de acest tip este cea prin care România este numită ca fiind ţară de origine a tuturor persoanelor care cerşesc, descrise de altfel într-un mod discriminatoriu şi nedemn. Amintim că Europa se bazează pe o serie de valori comune, printre care se numără dreptul la respectarea demnităţii cetăţenilor", a transmis Ambasada României din Luxemburg.

În iulie, Consiliul Europei constata că politicienii şi presa trebuie să înceteze exploatarea temerilor privind fluxuri masive de imigranţi şi stigmatizarea romilor, comisarul pentru Drepturile omului, Nils Muiznieks, subliniind că "nu a avut loc o invazie a imigranţilor romi din România şi Bulgaria" în state UE. "Dezbaterile politice şi din presă privind migraţia romilor au devenit recurente în mai multe state europene. De la extinderea Uniunii Europene în 2004 şi 2007 şi eliminarea restricţiilor de pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari în mai multe state UE în 2014, temerile privind migraţia romilor au declanşat adesea discursuri neinformate şi inflamatorii", transmitea comisarul Nils Muiznieks.

Politicieni şi presa din ţări precum Marea Britanie, Germania, Italia şi Suedia au prezentat frecvent date nefondate despre numărul romilor care ar putea veni sau care au venit în aceste state. Imigranţii romi au fost adesea acuzaţi în discursul politic şi în presă că abuzează de ajutoarele sociale şi refuză orice formă de integrare în societate, dar aceste percepţii nu sunt susţinute de fapte, constata Nils Muiznieks. Într-un studiu din 2013, Comisia Europeană a arătat că imigranţii comunitari, inclusiv romii, aduc o contribuţie netă la economia ţărilor-gazdă, plătind mai mult sub formă de taxe decât primesc ca ajutoare. În plus, este mai puţin probabil ca imigranţii romi să ceară asistenţă de şomaj sau alocaţii pentru copii şi familie decât romii nativi. De asemenea, numeroşi romi muncesc şi s-au integrat bine în ţările-gazdă.

Pe fondul polemicilor din Marea Britanie privind imigranţii, preşedintele Klaus Iohannis îndeamna Guvernul de la Londra, în iunie, să evite măsurile discriminatorii împotriva cetăţenilor români, amintind că libertatea de circulaţie este un principiu fundamental al Uniunii Europene. Klaus Iohannis a explicat că înţelege nevoia lui David Cameron de a aborda preocupările publice privind imigraţia şi abuzurile privind serviciile sociale, dar a cerut evitarea măsurilor discriminatorii împotriva românilor. "Libertatea de circulaţie este extrem de importantă pentru Uniunea Europeană, este unul dintre principiile pe care Uniunea este construită", a afirmat Iohannis.

În Austria, Guvernul calculase recent că reducerea alocaţiilor pentru copiii străinilor din statele membre UE care muncesc pe teritoriul austriac ar avea ca rezultat o economie la buget de 50 de milioane de euro anual, calculele atrăgând o serie de critici privind discriminarea.

Probleme privind imaginea imigranţilor români au fost în nenumărate rânduri şi în Italia. Ca exemplu recent, eurodeputatul Gianluca Buonanno, membru al partidului xenofob Liga Nordului, afirma în februarie că îi înţelegea pe gardienii care ironizau sinuciderea unui deţinut român, subliniind că nu îi pasă de moartea unui "superinfractor", că astfel s-au economisit bani şi că vrea plecarea tuturor românilor. Pe fondul polemicilor declanşate de controversatele declaraţii, ministrul italian al Justiţiei, Andrea Orlando, cataloga drept "intolerabile" comentariile cu caracter rasist.

Un documentar despre imigranţii români difuzat în martie de postul britanic Channel 4 a declanşat un scandal diplomatic, trei parlamentari români întrebându-l pe ambasadorul Marii Britanii cum ar reacţiona Londra la o campanie în sensul denigrării cetăţenilor britanici. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, i-a scris omologului britanic, Philip Hammond, exprimând regretul profund faţă de reluarea unor "clişee incorecte" prin modul "distorsionat şi părtinitor" în care a fost prezentată comunitatea românească din Marea Britanie în documentarul Channel 4.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă