Plenul Consiliului Superior al Magistraturii ia în discuţie, miercuri, deciziile adunărilor generale ale Curţilor de Apel şi Judecătoriilor privind revocarea judecătorilor Alina Ghica şi Cristi Danileţ.
Precizăm că hotărîrile adunărilor generale de revocare NU contin motivele revocărilor celor doi judecători, ceea ce atrage nulitatea lor absolută.
Direcţia Legislaţie a CSM a emis un punct de vedere privind procedurile de revocare a celor doi membri ai CSM, care va fi discutat în şedinţa de miercuri.
Este foarte interesant de aflat dacă o hotărâre a unei adunări generale de revocare este valabilă FĂRĂ MOTIVAREA REVOCĂRII. E ca şi cum un judecător ar condamna pe cineva pentru că e hoţ, dar fără a motiva ce a furat, când, de la cine, în ce împrejurări, ce probe materiale sunt la dosar.
De asemenea, miercuri se va discuta şi dacă termenul de 15 zile în care trebuie ca CSM să ia act de deciziile adunărilor generale ale judecătorilor privind revocarea membrilor Consiliului este „un termen de recomandare sau este unul imperativ”.
Reamintim că tot scandalul a pornit de la faptul că judecătorii Alina Ghica şi Cristi Danileţ şi-au depuseseră candidaturile la funcţia de vicepreşedinte al CSM în 4 ianuarie 2013, după alegerea procurorului Oanei Schmidt Hăineală ca preşedinte al Consiliului. Imediat după ce şi-au anunţat candidaturile, ministrul Mona Pivniceru şi grupul său din CSM au părăsit şedinţa, boicotând astfel alegerea vicepreşedintelui. Intenţia lor era de a o revoca pe preşedinta abia aleasă, pentru a-l numi pe funcţia de preşedinte CSM pe judecătorul bonom Mircea Aron, apropiat Monei Pivniceru, dar nu le-a ieşit jocul.
Mizele alegerii conducerii CSM sunt uriaşe: de CSM depind alegerea viitorului procuror general al României, a viitorului şef DNA, a viitorului preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În esenţă, de conducerea CSM depinde INDEPENDENŢA JUSTIŢIEI.
Dacă sunt aleşi ca şefi magistraţi obedienţi puterii actuale, cea mai mare parte a subordonaţilor lor se vor mula pe comportamentul şefilor şi, astfel, mulţi politicieni pot scăpa de dosare penale.
Revocaţi fără motive impuse de lege, ci doar pentru vina de a fi votat un procuror ca preşedinte CSM. Potrivit legii, un membru CSM este liber să voteze potrivit propriei conştiinţe
Ulterior boicotului alegerii vicepreşedintelui CSM, , ministrul Pivniceru, cu ajutorul prietenelor sale de notorietate Natalia Roman, preşedinta Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, şi Viorica Costiniu (soţia fostul şef de la Inalta Curte, încătuşat pentru corupţie alături de senatorul PSD Cătălin Voicu, şi apoi condamnat pentru corupţie de prima instanţă) ,preşedinte de onoare al Asociaţiei Magistraţilor din România au declaşat adunările generale ale judecătorilor de la curţile de apel şi Judecătorii de revocare a judecătorilor Alina Ghica şi Cristi Dănileţ sub pretextul că sunt nemulţumiţi de prestaţiile lor în CSM ( cei doi au criticat frevent nerespectarea legii şi imixtiunile politicului în treburile Justiţiei) , dar şi pentru că „au ajutat” ca un procuror să devină şef al CSM ( alegerea procurorului Oana Hăineală ca preşedinte CSM).
Numărul de voturi pentru revocarea celor doi judecători a fost întrunit pe hârtie, astfel că CSM ar trebui să ia act de opţiunile judecătorilor care i-au ales pe Ghica şi Danileţ să-i reprezinte în forul magistraţilor. Exista insă un impediment: cei doi judecători nu pot fi revocaţi deoarece în hotărârile de REVOCARE NU sunt trecute MOTIVELE REVOCĂRII, iar CSM ar TREBUI să constate NULITATEA acestor hotărâri..
Presiuni şi chiar ameninţări la adresa CSM, proferate în special de judecătoarea Natalia Roman, preşedinta UNJR, deşi cel puţin Codul Deontologic al magistraţilor le interzice
Acum, cele două organizaţii profesionale fac presiuni uriaşe şi proferează chiar ameninţări la adresa CSM, cel puţin printr-o scrisoare deschisă din care Romînia Liberă a publicat deja fragmente.
În plus, preşedinta UNJR, judecătoarea Natalia Roman aparticipat la o emisiune TV, unde au fost prezenţi numai susţinătorii ei şi unde ea a criticat comportamentul judecătorilor Alina Ghica şi Cristi Dănileţ fără ca aceştia să se poată apăra , încălcând astfel principiul de drept, dar şi jurnalistic, „audiatur altera pars” , ceea ce este scuzabil pentru un jurnalist, dar de neiertat pentru un magistrat. Astfel de atitudini sunt sancţionate atât de Statutul magistraţilor, cât şi de Codul lor Deontologic , iar Inspecţia Judiciară ar trebui să se autosesizeze.
