19.9 C
București
luni, 15 august 2022
AcasăSpecialPiaţa Adolf Hitler din Cluj

Piaţa Adolf Hitler din Cluj

Succesiunea de denumiri a pieţei clujene reflectă istoria zbuciumată a oraşului.

 

În zona Pieţei Avram Iancu, precum şi în Piaţa Ştefan cel Mare, pe lângă Catedrala ortodoxă şi Teatrul Naţional, se mai află alte câteva palate ale Clujului. Complexul este prelungit de Piaţa Timotei Cipariu, în care se află în construcţie noua catedrală greco-catolică, dedicată martirilor şi mărturisitorilor credinţei din secolul XX, care va fi, la finalizarea ei, cel mai mare lăcaş de cult catolic din România.

 

Informaţii de la 1700

Primele informaţii certe referitoare la piaţă provin de pe la mijlocul anilor 1700, când un ofiţer, pe nume Ferenc Trencseni / Francisc Trencin, a îngrădit cu scânduri o suprafaţă mare de teren, pe latura pe care azi este situat Teatrul Naţional „Lucian Blaga”. Spaţiul respectiv a devenit câmp de instrucţie pentru soldaţii ofiţerului. Locuitorii oraşului au denumit zona respectivă drept „cetatea Trencin”, nume care a fost extins apoi şi asupra pieţei. Cu toată opoziţia notabilităţilor locale, câmpul de instrucţie a fost menţinut până la sfârşitul secolului XVIII. Abia atunci, zona a fost eliberată şi redată oraşului.

Piaţa Trencin a găzduit în cursul secolului XIX depozitul de lemne şi cărbune al oraşului. Tot aici erau organizate piaţa de lemne şi piaţa de animale. La un moment dat, administraţia a vehiculat şi ideea mutării pieţei mari, în acest spaţiu. Faptul că exista o piaţă care se afla mai aproape de calea ferată a determinat mutarea activităţilor comerciale din piaţa Avram Iancu în piaţa Mihai Viteazul. În urma acestei „decizii”, Piaţa Avram Iancu s-a transformat, treptat, într-o piaţă ornamentală.

Apoi, construcţiile care au conturat perimetrul pieţei au primit diverse denumiri. Astfel, latura estică s a chemat „şirul Cetatea Trencin” sau „Trencinvár sor”, cea de vest „şirul Pieţei de lemne” respectiv „Fapiac sor”, partea din faţa Palatului de Justiţie şi al cazărmii „Şirul Cazărmii mari” adică „Nagykaszárnya sor”, iar latura de nord – întrucât era aşezată de a lungul străzii Ungurilor, a fost numită „Külső Magyar utca”.

Un nou centru civic

Spre sfârşitul secolului XIX, au continuat lucrările de construcţie, vizând realizarea unui nou centru civic, proiectat a fi compus din două pieţe, situate una în continuarea celeilalte. Astfel, zona de sud alcătuieşte partea cunoscută astăzi sub numele de Piaţa Ştefan cel Mare. Perimetrul situat în partea de nord, incluzând şi spaţiul viitoarei Catedrale Ortodoxe, a primit, iniţial, numele de Piaţa EMKE, întrucât Societatea Culturală a Maghiarilor din Transilvania (EMKE), îşi construise sediul în zona respectivă. Societatea EMKE a fost nevoită să îşi vândă sediul. Astfel, în 1906, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la moartea lui Bocskai, piaţa a primit numele lui, devenind „Piaţa Bocskai”.

Ştefan Bocskai – nobil ardelean, de origine slovacă, născut la Cluj, în 1557 – a fost liderul revoltei antihabsburgice de la Upper – regiune situată în estul Slovaciei de azi – şi principe al Transilvaniei. În această demnitate, a fost confirmat de Dieta de la Mediaş, în 1605, ocazie cu care, sultanul otoman, Ahmed, i-a dăruit proaspătului principe, o coroană ornamentată cu bijuterii, realizată în Persia. În decembrie 1606 Bocskay fost otrăvit de cancelarul său, Mihály Káthay, cancelar care a fost apoi ucis de către susţinătorii principelui. 

De la Cuza la Hitler

După 1923, piaţa a purtat numele de Cuza Vodă. În timpul celui de al doilea război mondial, a purtat numele de Adolf Hitler, iar după acesta Malinovski, pe esplanada din faţa Catedralei Ortodoxe fiind amplasat monumentul eroilor sovietici. În anul 1964 a primit numele de Piaţa Victoriei. Numele i-a fost schimbat în 1993, devenind astfel Piaţa Avram Iancu.

Cele mai citite

LIVE UPDATE Rusia – Ucraina, ziua 173: România și alte 41 de țări le cer rușilor să se retragă din Zaporojie

Patruzeci şi două de ţări, inclusiv România, au cerut, într-o declaraţie comună, ca Rusia să îşi retragă trupele şi personalul neautorizat de la centrala...

LIVE UPDATE Rusia – Ucraina, ziua 173: România și alte 41 de țări le cer rușilor să se retragă din Zaporojie

Patruzeci şi două de ţări, inclusiv România, au cerut, într-o declaraţie comună, ca Rusia să îşi retragă trupele şi personalul neautorizat de la centrala...
Ultima oră
Pe aceeași temă