30 C
București
duminică, 21 iulie 2024
AcasăSpecialPavilionul românesc, o problemă cu mai multe întrebări decât răspunsuri

Pavilionul românesc, o problemă cu mai multe întrebări decât răspunsuri

România nu mai are, practic, flotă maritimă, dar vrea să înregistreze nave sub pavilion românesc. Ideea nu este nouă. Anul trecut, s-a semnat între statul român şi o firmă privată din Germania un contract pe 30 de ani, prin care societatea comercială primea dreptul de a înmatricula nave sub pavilion românesc.

Despre detaliile contractului nu se ştiu foarte multe, pentru că a fost secretizat. Săptămâna trecută, Camera Deputaţilor a aprobat ”proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare”.

Potrivit proiectului, Registrul internaţional al navelor este în subordinea Autorităţii Navale Române şi înregistrarea navelor se face cu ajutorul căpităniilor.

Proiect susţinut de PNL

Propunerea ca ANR să gestio­neze Registrul internaţional al României a fost puternic susţinută de deputaţii PNL. La prima vedere, pare un gest interesat, pentru că ANR este o instituţie care a revenit, potrivit protocolului de guvernare, liberalilor. În ultimele luni, autoritatea a schimbat trei directori: Constantin Matei, în prezent subsecretar de stat în Ministerul Transporturilor, Mihai Şagău şi, acum, Andrian Mihei. Acesta din urmă s-a declarat ferm împotriva trecerii registrului la o firmă privată, fie ea şi din Germania. ”Nu am avea nici un beneficiu de pe urma acestui lucru”, a precizat Mihei, care a explicat că statul român ar fi încasat sume de circa 1.000 de euro pentru o navă înmatriculată sub pavilion românesc. În schimb, spune el, statul ar fi avut mult de pierdut.

Un exemplu: dacă o navă sub pavilion românesc ar fi produs un dezastru ecologic, de exemplu, ar fi fost o lovitură de imagine pentru ţara noastră. Un alt exemplu: dacă o navă ar fi transportat droguri sau arme.

Mihei a ajuns în comisiile de specialitate ale Parlamentului, săptămâna trecută, unde a şi-a susţinut cauza. Surse din PNL spun că unii dintre cei mai mari susţinători ai unei firme private care să administreze pavilionul românesc ar fi fost lideri importanţi ai PSD.

„Sunt încă mari lacune“

La o săptămână după adoptarea legii, lucrurile nu erau foarte clare nici la nivelul ANR. ”Deocmadată sunt încă mari lacune. Zilele acestea vom înregistra o navă, dar în baza legislaţiei actuale”, a declarat, ieri, directorul Autorităţii Navale Române, Andrian Mihei. ”În conformitate cu Ordonanţa 19 se instituie acest Registru internaţional maritim, care nu a fost definit. Nimeni nu a modificat legislaţia secundară, nu s-au modificat tarife, nu s-a făcut nimic, nimic. Apare acolo numai că cetăţeni din Uniunea Europeană sau din afara ei pot să vină să înregistreze navele. Cel care ţine acest registru e ANR, prin căpităniile de port. Ce se dorea – dar legea nu a fost adoptată – era să se treacă, alături de căpităniile de port, şi sintagma «sau prin operatori privaţi». Lucrul acesta a căzut, pentru că acesta este un drept suveran al statului român şi el nu este dat unei terţe persoane”, a declarat Mihei. El a subliniat că sunt probleme cu contractul încheiat cu firma germană. ”Una este să fie un contract de intermediere, să îţi aducă cineva nave să le înregistrezi, şi alta să fie operator, adică el să le aducă şi să şi înregistreze operarea navelor”, a mai spus Mihei. Directorul ANR afirmă că, în opinia sa, contractul cu firma legală excede cadrul legal şi a spus că a cerut un consiliu extraordinar pentru a discuta despre acest contract. ”De când a fost semnat, nu a produs efecte, pentru că nu s-a modificat legislaţia secundară”, a mai spus directorul ANR, care recunoaşte că problema este mai mult decât încurcată.  

Una dintre problemele de care se vor lovi armatorii care vor pavilion românesc este aceea a facilităţilor fiscale. ”Nimeni nu va veni dacă se aplică actualele legi fiscale corporatiste. Trebuie modificată legislaţia fiscală. În Vest, în statele care au adoptat pavilion naţional, există o taxă de tonaj”, a declarat Ovidiu Cupşa, directorul Centrului de perfecţionare a personalului navigant, Ceronav. În condiţiile actuale, modificarea legislaţiei fiscale este un proces de durată, consideră acesta, care se va întinde pe cel puţin un an.

Legea pavilionului se discută de ani buni

O lege a pavilionului românesc se discută de ani buni. Liga Navală Română a redactat chiar şi un proiect concret, pe care l-a propus, în urmă cu mai bine de un an, ministrului Transporturilor. Se numea Maritima 2010. A fost prezentat într-o conferinţă de presă şi supus dezbaterii publice. A fost ignorat de minister. ”După un an, avem una bucată iniţiativă privată, nişte domni, chiar nemţi, care s-au gândit să facă ei una bucată SRL care să gestioneze pavilionul României vreo treizeci de ani de aici încolo… Domnii nemţi aveau şi nişte reprezentanţi prin Românica şi uite-aşa, toată lumea dansa de fericire… Iniţiativa privată a căzut. Bine a făcut, aşa trebuia să se întâmple. Pavilionul României trebuie să fie iniţiativa statului, a administraţiei. Statul gestionează cum umflă vântul pavilionul la pupa, nu un SRL, nu pe taxă care să se ducă nu ştiu unde. Staul exonerează nava de taxe, apoi statul trebuie să aibă tot segmentul în mână”, a precizat Laurenţiu Mironescu, preşedintele LNR, într-un material postat pe blogul său.

Cadeţii, şterşi din lege

Una dintre marile hibe ale Registrului internaţional al navelor este faptul că nu oferă ­nici un fel de protecţie cadeţilor, deşi iniţial, la propunerea Sindicatului Liber al Navigatorilor, era stipulat că un armator care doreşte pavilion românesc este obligat să angajeze cadeţi din România. Propunerea a căzut în comisia de specialitate, deşi multe state europene oferă facilităţi marinarilor proprii. 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă