A fost mai mult decat o celebritate din lumea filmului. Simbol al cinematografiei din anii ’50, a reprezentat alaturi de Robert Redford si intruchiparea anilor ‘70 ai S.U.A. Se spune despre Paul Newman ca ar fi redefinit America moderna si este admirat de conationalii sai pentru acest lucru.
Este usor de atribuit succesul lui Paul Newman zambetului seducator, nonsalantei sale, ochilor sai albastri fascinanti. A spus chiar el ca nu are o fata potrivita pentru roluri de infractor si, chiar si atunci cand a jucat personaje negative, a proiectat integritate. A fost apreciat de public pentru franchetea sa si pentru ca era o persoana placuta. Avea un mod de a face ca orice sa para simplu.
A avut o cariera extrem de longeviva, cu roluri in peste 60 de filme, printre care "Lunga vara fierbinte" (1958, primul din cele 10 filme in care a jucat alaturi de Joanne Woodward, sotia sa), "Pisica pe acoperisul fierbinte" (1958), "The Hustler" (1961), "Luke mana rece" (1967), "Butch Cassidy and the Sundance Kid" (1969), "Cacealmaua" (1973) sau "Culoarea banilor" (1986). Paul Newman s-a stins din viata in acest an, pe 26 septembrie, la varsta de 83 ani, dupa o jumatate de deceniu pe scena, la televiziune si pe marile ecrane, lasand in urma zeci de filme clasice care cu greu ar putea fi uitate.
In competitia pentru roluri, Newman a fost comparat in mod repetat cu alte doua staruri ale generatiei sale, James Dean si Marlon Brando, cu care avea si unele asemanari fizice. Newman a spus odata unui reporter ca a semnat pe 500 de autografe "Marlon Brando". Ca si ei, a fost privit ca un alt tanar rebel cu toane, care incearca sa provoace ordinea anilor ‘50 din Statele Unite.
Inaintea lor, starurile americane tipice erau Clark Gable, Gary Cooper, Errol Flynn, John Wayne – mai degraba sobri, barbati cu importanta, obisnuiti sa dea ordine. Erau duri si necomplicati, si dadeau impresia de putere si suficienta.
Personajele lui Newman de la inceput erau la fel – narcisiste, indiferente, cautand doar satisfactia personala. Din fericire, acest caracter s-a dovedit remediabil. Dupa mai multe experiente neplacute, Newman intelege ca nu trebuie sa ramana prizonierul vanitatii. De cand l-a interpretat pe boxerul Rocky Graziano in 1956 in "Cineva acolo sus ma iubeste", transformarea a devenit si noua sa marca si l-a adus deasupra simbolurilor anilor ‘50. A devenit o vedeta cu reactii si comportament de om normal. Intr-un interviu din 2003 a declarat ca nu a constientizat ca a fost un model in societate decat in urma cu 10 ani.
O noua tipologie de vedeta
Paul Newman a venit cu un nou tip de barbat american: lipsit de complexe, deloc arogant si foarte implicat in activitati sociale, de la campanii ale Partidului Democrat pana la conferinte pentru dezarmarea nucleara. Rolurilor sale le-a imprimat dezinvoltura si umorul care il caracterizau, dar si tehnicile si talentul unui actor de compozitie. Cu toate ca avea un magnetism de star, a regretat ca uneori calitatile sale fizice l-au impiedicat sa obtina roluri cu greutate. Pe masura trecerii anilor, numarul aparitiilor sale in filme s-a rarit, dar talentul sau a fost mai bine revelat in filme precum "Verdictul" (1982) si "Nobody’s Fool" (1994). Se uita adesea ca a fost si un foarte mare realizator, pentru primul sau lung-metraj, "Rachel, Rachel" (1968) fiind premiat cu Globul de Aur.
Newman a trecut prin lumea celebritatilor fara scandal si a preferat sa stea departe de Hollywood. "Nu cresti decat in singuratate", a spus el. Nu avea obiceiul sa participe la decernarile de premii nici macar atunci cand era nominalizat. "Nu inteleg interesul care exista legat de instaurarea competitiei intre actori", a declarat. A fost nominalizat la nenumarate premii, inclusiv Emmy, Grammy si Oscaruri (unde a primit 10 nominalizari, a castigat dupa a saptea incercare pentru rolul din "Culoarea banilor" a lui Martin Scorsese, dar a lipsit de la ceremonie). In 1985, Academia Oscarurilor i-a oferit o statueta pentru intreaga cariera, iar in 1994 o noua recompensa pentru activitatile sale umanitare.
Lui Paul Newman i-au placut provocarile, atat pe ecran cat si in afara lui. si-a folosit celebritatea pentru cauze umanitare ("exploatarea nerusinata a propriei persoane pentru binele public", cum obisnuia sa spuna). In 1980 a lansat o linie de produse alimentare care ii poarta numele si care au devenit la fel de celebre in SUA ca si cariera sa in cinema. "In momentul cand am decis sa incep afacerea, am realizat si ca toti banii castigati ii voi dona", a spus el. Din 1982 a daruit organizatiilor caritabile mai mult de 220 milioane $. In 1999 a donat 250.000 $ pentru refugiatii din Kosovo. "Ce fac eu nu este filantropie, ci investitie in comunitate. Cred ca in viata trebuie sa fim ca fermierii care pun inapoi in pamant ceea ce au luat de acolo. Nu are nimic de-a face cu celebritatea", a spus Newman. Odata cu realizarea filmului "Winning" (1969), in care a interpretat rolul unui pilot de curse, Paul Newman a devenit si un pasionat al automobilismului.
A castigat locul al doilea in cursa de la Mans in 1979, si un altul la Daytona in 1995. "In 2006 i-a imprumutat vocea sa lui Doc Hudson, masina din filmul animat "Cars". Newman a pus patima sa pentru cursele de masini pe seama firii sale competitive.
De la cei trei ani pe front in al doilea razboi mondial, la o cariera cinematografica de exceptie si la acte caritabile de proportii, Paul Newman a obtinut de la viata ceea ce si-a dorit: "As vrea ca imaginea pe care o las sa fie cea a unui om care a incercat; a incercat sa fie parte a timpului sau, a incercat sa ii ajute pe oameni sa comunice mai usor, a incercat sa duca o viata decenta, a incercat sa dea cat mai mult ca si om. Cineva care nu s-a complacut si nu s-a sustras de la a face ceva."