p.p1 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; text-indent: 5.7px; line-height: 10.0px; font: 38.0px Helvetica}
p.p2 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; text-indent: 5.7px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica}
p.p3 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; text-indent: 5.7px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica; min-height: 12.0px}
p.p4 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica; color: #a81f78}
span.s1 {font-kerning: none}
România și Ungaria vor face front comun în privința apărării drepturilor minorităților naționale din Ucraina. Aceste drepturi au fost grav afectate de modificările legislative adoptate în ultimele săptămâni de către Parlamentul de la Kiev și promulgate de președintele Petro Poroșenko.
Decizia de a acționa în tandem a fost anunțată la Cluj, într-o conferință comună de presă a miniștrilor de Externe ai României, Teodor Meleșcanu, și Ungariei, Peter Szijjarto. Cei doi au vorbit și despre relațiile economice dintre cele două țări, astfel că apare perspectiva relansării parteneriatului româno-maghiar. Conferința de presă a fost organizată în contextul unei vizite private prelungite a premierului maghiar Viktor Orbán în Cluj și Oradea.
Îngrijorare legată de dreptul la educație
Modificarea legislației ucrainene referitoare la minoritățile naționale a stârnit îngrijorare deopotrivă la București și la Budapesta. Și aceasta în contextul în care românii din Ucraina reprezintă cea de-a doua, ca mărime, dintre minoritățile din acest stat, după cea rusă, iar minoritatea maghiară este cea de-a treia ca importanță numerică.
În ultimele săptămâni, Parlamentul de la Kiev a adoptat o legislație care restrânge dreptul minorităților naționale de a avea școli în limbile lor, iar acest lucru este nepotrivit, este de părere ministrul român de Externe. Totuși, Teodor Meleșcanu a declarat că salută decizia Ucrainei de a cere avizul Comisiei de la Veneția asupra legilor referitoare la minoritățile naționale. Acesta a adăugat că România încurajează Kievul să ceară și avizul Înaltului Comisar pentru Minorități al OSCE. „Convingerea noastră fermă este că, în domeniul educaţiei, orice reformă care se face nu trebuie să aducă atingere sau să restrângă drepturile minorităţilor naţionale în materie de educaţie”, a menționat Teodor Meleșcanu.
500.000 de români și maghiari
La rândul său, ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, a fost mult mai tranșant. Acesta a declarat că prin Legea Educației, recent adoptată, Ucraina „a înjunghiat pe la spate” România şi Ungaria, ţări care au susţinut acordul de cooperare europeană al acestei țări. Peter Szijjarto a adăugat că interesul Budapestei este să formeze şi să păstreze un parteneriat strategic între România şi Ungaria. „Sunt 500.000 de români şi maghiari care trăiesc în Ucraina şi este normal ca cele două ţări să acţioneze împreună în această situaţie şi această acţiune comună va persista şi în viitor. Nu doar România, ci şi Ungaria a fost pentru semnarea acestui acord, şi considerăm că, prin acceptarea Legii Învăţământului, Ucraina ne-a înjunghiat pe la spate. Această lege este contrară Constituţiei Ucrainei, din moment ce discriminează minorităţile naţionale”, a precizat Peter Szijjarto.
Colaborare economică
Cei doi miniştri de Externe, român şi maghiar, au mai discutat și despre noua dimensiune economică a parteneriatului româno-maghiar. Astfel, Peter Szijjarto a declarat că doreşte ca până în 2020 să fie dublate conexiunile Ungariei prin autostrăzi cu România. Acesta a precizat că, din cele 10 puncte de trecere a frontierei, două trebuie să fie interconectate prin autostradă. De asemenea, el dorește un tren de mare viteză care să lege Bucureștiul de Cluj și apoi de Budapesta.
