13.7 C
București
marți, 26 martie 2024
AcasăSpecialParteneriatul Estic: de la „ambiguitate constructivă“ la „certitudine destructivă“

Parteneriatul Estic: de la „ambiguitate constructivă“ la „certitudine destructivă“

În primul rând, Summitul de la Riga va consemna un eșec politic al Parteneriatului Estic, chiar dacă, administrativ, el va continua să funcționeze pentru că există acorduri semnate cu unele state membre, există o dinamică birocratică în curs care nu se va bloca. Declarația finală nu va merge mult dincolo de Vilnius, iar dacă problematica condamnării anexării Crimeii se va negocia până în ultima clipă, fără șanse certe de reușită, este limpede care e atmosfera față de Parteneriatul Estic. Acest eșec politic a fost deja marcat de declarațiile recente ale dlui Donald Tusk făcute în calitate de președinte al Consiliului European și în care spune că nu este vorba – și nici nu a fost vreodată – de perspectiva europeană pentru aceste state. Cu nuanța importantă că atunci când era premier domnul Tusk avea alte păreri sau, cel puțin, încuraja (sau nu dezavua) perspectiva europeană a statelor „de succes” din Parteneriatul Estic. Schimbarea de atitudine a domniei sale reflectă, în mic, eșecul acestei politici europene.

Al doilea eșec major este cel al elitelor locale, respectiv din statele care aparțin Parteneriatului Estic. Este și cinic și mincinos să auzi astăzi la Chișinău sau în alte părți despre „trădarea Occidentului” la Riga sau alte conspirații de acest soi. Nu Angela Merkel sau alți lideri europeni au devalizat băncile de la Chișinău. Nu oficialii de la București au vândut aeroportul rușilor. Nu liderii de la Bruxelles au făcut „monstruoasa coaliție” de la Chișinău – dimpotrivă, ei au luptat până în ultima clipă ca și comuniștii să nu fie – formal sau informal – la guvernare. În pofida tuturor promisiunilor făcute de unii lideri politici de la Chișinău liderilor europeni, aceștia și-au încălcat, practic, toate promisiunile. Iar astăzi, după 100 de zile de la preluarea guvernării, noul guvern nu a implementat, practic, nimic. Elita politică de la Chișinău, și nu numai, culege la Riga ceea ce a semănat.

În al treilea rând, eșecul este și al politicilor europene față de Est. Este un eșec strategic. Parteneriatul Estic a eșuat pentru că a plecat de la o premisă greșită. A fost vorba despre o „ambiguitate constructivă”, respectiv o ambiguitate a mesajelor și a interpretărilor. Prodi a spus-o clar despre Parteneriatul Estic, ca președinte de Comisie – „everythig, but institutions”, adică le dăm tot, mai puțin instituțiile, respectiv integrarea. După care promotorii Parteneriatului Estic au tăcut și nu au mai abordat chestiunea scopului final al acestei politici. Iar după asta, mesajul transmis liderilor pro-europeni din Est a fost că Parteneriatul Estic ar putea să fie un pas spre integrare, cel puțin așa a fost interpretat acolo de liderii declarați proeuropeni și așa a fost vândut populațiilor. Rusia, la rândul ei, căreia i s-a spus – corect – că nu are drept de veto în politicile UE, a perceput însă Parteneriatul Estic ca o amenințare geopolitică și strategică, respectiv o tentativă a Vestului de a înghiți, dintr-o dată, „străinătatea ei apropiată”, mai ales că promotorii Parteneriatului Estic erau polonezii (Sikorski) și suedezii (Carl Bildt). Pentru Rusia, ceea ce la Varșovia vroia să fie „ambiguitate constructivă” a devenit „certitudine destructivă”. Și Moscova a reacționat. Au căzut, pe rând, Armenia, Ucraina (război), R. Moldova (negocieri postelectorale). Problema de fond, geostrategică, a Parteneriatului Strategic nu este că a vrut să aducă spre spațiul euroatlantic „străinătatea apropiată a Rusiei”, ci că a făcut asta fără să fie gata să meargă până la capăt sau să își asume consecințele. A fost o chestiune de genul „poate ne iese” – asta e esența „ambiguității constructive” inițiale. Ei bine, nu a ieșit, s-a încheiat dramatic, iar statele din Parteneriatul Estic se află astăzi într-o stare mai proastă în termenii relației cu spațiul european decât erau la momentul inițierii acestei politici.

În al patrulea rând, ca urmare a acestui eșec strategic, e, Summitul de la Riga ar trebuie să fie și punctul de plecare al reconsiderării strategiilor pe Est ale UE. Din această perspectivă, resurecția din partea României a Sinergiei Mării Negre, având și experiența erorilor inițiale, nu cred că ar fi o idee foarte rea. Sinergia Mării Negre probabil că nu este o politică pentru azi sau mâine, dar pentru poimâine ar putea să fie o platformă necesară și utilă unui dialog sau unei comunicări cu Estul. Parteneriatul Estic ne-a adus într-un eșec evident în acest dosar.

Cele mai citite

Schimbări importante în noul update Apple. iOS 18 va redefini experiența utilizatorilor

Cu lansarea iminentă a iOS 18, Apple se pregătește să redefinească complet experiența utilizatorilor iPhone, oferindu-le o libertate neegalată în personalizarea ecranului de pornire....

Andy Murray, accidentare gravă la gleznă! Fostul lider mondial se va retrage la finalul acestui sezon

Fostul lider mondial Andy Murray a suferit o accidentare gravă la gleznă în timpul partidei pierdute cu Tomas Machac în turul al treilea al...

Se schimbă legea creditelor. Dobânzile nu pot fi mai mult decât dublul sumei împrumutate

Legea care plafonează dobânzile practicate de instituțiile financiare nonbancare și limitează creanțele pe care le solicită recuperatorii a fost votată azi în plenul Camerei...
Ultima oră
Pe aceeași temă

1 COMENTARIU

  1. Eșecul Parteneriatului Estic: fără perspectivă de aderare la UE pentru R. Moldova și fără… Rusia! - 10TV - Stiri de ultima ora, din Romania, stirile de azi, actualitate, stiri live

    […] Summitul din 2021 este consemnarea unui eșec anunțat, pentru că Parteneriatul Estic a fost, din plecare, o politică născută… moartă. […]