12 C
București
duminică, 28 noiembrie 2021
AcasăSpecialParadisul bancar din Cipru s-a închis

Paradisul bancar din Cipru s-a închis

Vineri se vorbea cu oarecare speranţă despre pierderi cuprinse între 30% şi 40% pentru depozitele mai mari de 100.000 de euro – limita europeană până la care se oferă garanţii de stat – dar speranţele au fost curmate a doua zi de Banca Naţională, care a anunţat că numai 37,5% din depozitele de peste 100.000 euro ale celei mai importante bănci cipriote, Bank of Cyprus, vor fi convertite în acţiuni speciale destinate recapitalizării băncii, ceea ce înseamnă că, teoretic, depo­nenţii vor primi dobândă, dar nu o vor putea ridica până când banca nu îşi va fi revenit.

Potrivit Wall Street Journal, aceşti bani vor dispărea imediat din conturi, în vreme ce alţi 22,5% vor fi îngheţaţi fără să producă dobândă până la sfârşitul perioadei de restructurare. Dar, avertizează cotidianul financiar american, nu există nici o garanţie, în schimb, există şanse bune ca situaţia să se înrău­tăţească, iar deponenţii să nu-şi mai vadă banii niciodată.

Bank of Cyprus a preluat activele celei de-a doua bănci cipriote, Banca Populară (Laiki), şi a decis să vândă sucursalele din Marea Britanie, Rusia, Ucraina şi România. Negocierile purtate însă săptămâna trecută cu banca grecească Piraeus Bank pentru preluarea acestor sucursale au eşuat, a anunţat presa de la Nicosia.

Măsurile anunţate vor afecta 19.000 de titulari de cont la Bank of Cyprus, care deţin cumulat puţin peste opt miliarde de euro. Dintre ei, cei mai loviţi vor fi aceia care nu şi-au asigurat depozitele, care reprezintă aproximativ 3,2 miliarde euro din care vor pierde cea mai mare parte fără perspectiva de a le mai vedea recuperate curând.

De altfel, atât guvernatorul Băncii Centrale, Panicos Demetriades, cât şi ministrul de Finanţe, Michalis Sarris, au fost de acord că procesul de restructurare a sistemului bancar cipriot va dura şase sau şapte ani, iar Sarris a declarat că marii deponenţi ai Laiki nu vor primi mai mult de 20% din sumele depuse.

Cu alte cuvinte, zilele Ciprului ca paradis financiar off-shore s-au încheiat, iar cei mai loviţi au fost oligarhii şi mafioţii ruşi, care vor pierde cel mai mult prin aceste măsuri.

Ce joc face Moscova?

Pe 19 martie Sarris a luat avionul spre Moscova, unde le-a oferit ruşilor tot ceea ce mai are Ciprul de oferit. Contracte prefe­renţiale în energie, o parte semnificativă din sistemul bancar, concesiunea exploatării zăcămintelor de gaze din platforma continentală, totul contra extinderii unui împrumut existent de 2,5 miliarde de euro şi a unui ajutor financiar suplimentar de 5 miliarde. Două zile mai târziu, Sarris s-a întors la Nicosia cu mâna goală. Refuzul lui Putin de a lua Ciprul pe nimic a fost criticat la Moscova drept o gafă strategică, mai ales în condiţiile în care Rusia depinde de un aliat precum Siria pentru a-şi întări prezenţa în estul Mediteranei, dar, potrivit lui Yuri M. Zhukov, cercetător la Harvard, în realitate, Putin s-ar putea să-şi fi făcut calcule pe termen lung. Într-un articol publicat în Foreign Affairs, Zhukov remarcă faptul că Moscova se aştepta de ceva timp ca paradisul financiar din Cipru să fie închis de europeni. Germania, care s-a aflat la originea planului de salvare a Ciprului prin confiscarea parţială a conturilor ruseşti, a profitat de criza bancară cipriotă pentru a atinge această ţintă şi avertismentul adresat de cancelarul Angela Merkel guvernului de la Nicosia să nu caute salvarea la Moscova a fost înţeles foarte bine de Putin.

Pe de altă parte, remarcă Zhukov, Rusia avea active în valoare de numai zece miliarde de euro în Cipru (spre deosebire de oligarhi, care aveau depozitate peste 20 de miliarde), dintre care nu va pierde decât vreo şase, ceea ce e rău, dar nici pe departe atât de rău precum fuga de capital din Rusia care în 2012 a fost de 44,5 miliarde de euro, iar în 2011 de 60 de miliarde de euro. Astfel încât “de-offshore-izarea” Ciprului vine ca o mănuşă politicii de “de-offshore-izare” a economiei ruseşti lansată recent de Kremlin.

În sfârşit, ruşii nu vor pleca definitiv din Cipru, ci vor rămâne acţionari importanţi ai sistemului bancar. Lipsită de atractivitatea regimului off-shore, viitorul economic al insulei este departe de a fi luminos, astfel că odată stabilizaţi aceşti „acţio­nari furioşi” s-ar putea să aibă un cuvânt greu de spus.

Cele mai citite

Nevaccinații pot asista la parada militară

Nevaccinații pot asista la parada militară dedicată Zilei Naționale a României, a anunțat secretarul de stat Raed Arafat. După cum se știe, în ziua de...

Eroii spionajului românesc. Doi generali SIE au fost avansați

Eroii spionajului românesc sunt de obicei necunoscuți pentru a nu le fi puse în pericol misiunile. Acesta este motivul pentru care militarilor din Serviciul...

Rareș Bogdan va fi ministru

Rareș Bogdan va fi ministru în timpul guvernării PNL - PSD - UDMR. Chiar Rareș Bogdan a anunțat că va primi o asemenea funcție,...
Ultima oră
Pe aceeași temă