Una dintre cele mai mari provocări pentru oamenii de ştiinţă este să înţeleagă cum şi de ce mor copacii. Poate părea o întrebare la care s-a răspuns cu mulţi ani în urmă, dar acest lucru nu s-a întâmplat, cel puţin nu la un nivel fiziologic detaliat.
La nivel mondial, semne tot mai evidente arată că pădurile sunt într-un pericol tot mai mare din cauza schimbărilor climatice, iar oamenii de ştiinţă încearcă să ţină pasul cu acestea.
În ultima vreme, tot mai multe dovezi arată că un mecanism numit “eşesc hidraulic” (circulaţia apei în interiorul copacilor nu se mai face în mod eficient) este principalul vinovat pentru degradarea masivă a pădurilor. Acest lucru se întâmplă atunci când seceta reduce debitul de apă din rădăcinile arborilor, potrivit The New York Times.
Copacii îşi iau măsuri pentru limitarea pierderilor de apă prin frunzele lor, însă au nevoie de apa ce curge prin trunchi la fel de mult ca şi oamenii de sânge. În cele din urmă, dacă seceta este prea mare, tuburile mici care transportă apa până la trunchiul plantei se pot umple cu bule de aer. Înţelegerea amănunţită a acestui mecanism este încă în curs de cercetare, însă cineva care a uitat să ude o plantă a văzut consecinţele.
Un nou document surprinzător, redactat de o echipă de cercetare internaţională, prezintă constatările ameninţătoare cu privire la riscurile cu care se confruntă pădurile în urma încălzirii globale.
Pentru acest studiu, publicat online de revista Nature, cercetătorii Choat Brendan de la University of Western Sydney din Australia, Steven Jansen de la Universitatea Ulm din Germania, precum şi un grup mare de colegi ai acestora, au compilat datele provenite de la 226 specii forestiere la 81 zone din întreaga lume. Ei au descoperit că aproximativ 70% din specii funcţionează doar cu o marjă îngustă de siguranţă atunci când vine vorba de alimentarea cu apă. Cu alte cuvinte, multe dintre cele mai importante specii forestiere din lume sunt vulnerabile la eşecul hidraulic.
De fapt, copacii au adoptat o strategie agresivă evolutivă, şi anume crearea de mecanisme robuste de circulaţie a apei, care le permit să crească rapid, concurând cu alţi copaci în perioadele de precipitaţii adecvate, însă le supun la riscul de a muri atunci când nu este suficientă apă.
Aceasta înseamnă că toate tipurile de păduri, chiar şi în regiunile în care plouă suficient, sunt vulnerabile la seceta îndelungată şi accelerează evaporarea condusă de temperaturile ridicate.
În cazul în care modificările precipitaţiilor şi ale umidităţii solului vor fi la fel de mari şi în următoarele decenii după cum se tem şi specialiştii, documentul iniţiat de Choat şi Jansen constată că rezultatul ar putea fi dezastruos şi se pot produce schimbări în componenţa pădurilor, precum şi o tranziţie de la păduri la păşuni în mai multe regiuni. Deşi sună alarmist, cercetătorii sugerează că acest lucru a început deja să se întâmple.
“Anul trecut, de exemplu, am scris despre pădurile care au suferit transformări, văzute în Vestul american şi Nord-Vestul Pacificului întrucât gândacii de pin, nişte insecte dăunătoare, au zburat mai departe spre nord, din cauza încălzirii globale,” arată autorul articolului din NY Times. Un impact imens asupra pădurilor din cauza lipsei apei este de asemenea vizibil în zona Mării Mediterane, Amazonului şi în multe alte regiuni.
Oamenii de ştiinţă avertizează că ritmul rapid al schimbărilor climatice ar putea depăşi capacitatea oamenilor de a se adapta noilor condiţii. Cercetătoarea Bettina M.J. Engelbrecht de la Universitatea din Bayreuth, Germania, care nu a fost implicată în studiu, a scris în revista Nature că dovezile care se acumulează sunt “un semnal de alarmă că ne putem aştepta să vedem distrugerea pădurilor la o scară mai largă” şi că “nici o pădure nu este imună” la schimbările climatice.
