Distrugerea turismului balnear din ultimele două decenii a afectat și situația celor patru stațiuni balneoclimaterice din Bărăgan, renumite pentru efectele tămăduitoare ale nămolului sapropelic, care au stat la baza gamelor de produse „Gerovital” şi „Pell Amar” și aduceau anual în cele patru staţiuni zeci de mii de turişti.
În ultimii ani, Amara şi Balta Albă au început să îşi recâştige atracţia prin investiții în capacități de cazare și modernizarea bazelor de tratament și a celor de agrement. Cea mai celebră dintre aceste stațiuni, Lacul Sărat, asaltată de turiști încă de la 1880, are și câteva spații de cazare moderne, dar imaginea generală este dovada că nu s-au mai făcut investiții în ultimele două decenii, pe fondul războiului purtat în justiție între Primăria Brăila şi Primăria Chiscani pentru anexarea administrativă a stațiunii. Mai bine zis, pentru impozitele colectate de la Lacu Sărat.
Cea de-a patra stațiune din Bărăgan, Câineni Băi, a ajuns în ruină pe fondul disputelor dintre investitori.
Stațiunea Lacu Sărat se află la 5 km de Brăila, în urmă cu mulți ani figura ca fiind pe teritoriul Brăilei, dar din punct de vedere administrativ astăzi se află pe teritoriul comunei Chiscani. După ani de procese, unele strămutate la Călăraşi sau Braşov, Curtea de Apel Galaţi a dat dreptate primăriei Chiscani și a obligat Primăria Brăila să plătească 686.000 lei, bani pe care municipalitatea din Brăila îi încasase cu titlul de impozite şi taxe pentru imobilele din staţiune. Împotriva sentinţei au făcut recurs Primăria Brăila şi societatea de asigurări Unita Turism Holding SA, ce deţine un complex în staţiune. După alte procese, pe 8 iulie anul acesta, Curtea de Apel Constanța a respins prin sentință definitivă și irevocabilă recursul Primăriei Brăila.
După alegerile locale, schimbările la conducerile Consiliului Județean și Primăriei Brăila au adus și o nouă viziune a autorităților brăilene pentru punerea în valoare a potențialului turistic al stațiunii Lacu Sărat. Noul președinte al CJ, Francisk Chiriac, a avut discuții pe această temă cu primarul comunei Chiscani, Costică Busuioc Cojea și primarul Brăilei, Marian Dragomir, ajungându-se la proiectul unei asocieri între Primăria Brăila, CJ şi Primăria Chiscani pentru a se putea investi în reabilitarea infrastructurii turistice și crearea de facilități pentru investitori.
Lacul din stațiune are o adâncime de 1,5 m şi o suprafaţă de 1,72 km pătraţi. E renumit pentru proprietăţile terapeutice ale nămolului sapropelic, rezultat prin descompunerea anaerobă a unei specii de nevertebrate – artemia Salinas. Virtuţile terapeutice ale nămolului au fost puse în valoare încă din anul 1879.
