Interesul pe care îl stârneลte finala Ligii Campionilor la handbal feminin, Oltchim-Viborg, este imens. Sala Ioan Kunst Ghermฤnescu din Bucureลti nu are „decât” 6.000 de locuri, dar cererea de bilete depฤลeลte deja 25.000, în condiลฃiile în care jocul va avea loc pe 15 mai fiind manลa retur!
Cei de la Oltchim sunt disperaลฃi de asaltul de cereri de bilete. Zilnic, pe faxul clubului sau pe mail sosesc hârtii oficiale sau nu prin care suporteri din toatฤ ลฃara cer bilete. Culmea e cฤ pânฤ acum nici mฤcar nu s-au anunลฃat preลฃurile biletelor sau condiลฃiile în care ele se vor acorda! Dar lumea le vrea, indiferent de cât ar costa!
În astfel de momente vedem cฤ sportul este în continuare iubit în România. Sportul adevฤrat, sportul jucat pe teren, nu la televizor, prin „contre” între conducฤtorii de cluburi. Astfel de meciuri ne dau speranลฃa cฤ vom reveni la normal, cu mii de fani în tribune apreciind spectacolul, golurile, performanลฃa. Poate cฤ cei care au încurajat pânฤ acum „clinciurile” televizate ลi au fฤcut emisiuni sportive în care subiectul principal este „cine despre cine ce mai spune” îลi vor da seama cฤ unii vor altceva. Vor sport.
Ioan Gavrilescu, experimentatul conducฤtor al grupฤrii oltene, nu a mai vฤzut niciodatฤ un asemenea interes pentru un meci de handbal. ลtie cฤ Oltchim ar avea nevoie de un stadion pentru finalฤ, dar nu are ce face. Mai întâi a trebuit sฤ accepte ideea cฤ nu va juca finala acasฤ, la Vâlcea, ci la Bucureลti (din cauza cauza capacitฤลฃii reduse a tribunelor), acum trebuie sฤ se împace ลi cu faptul cฤ, probabil, doar 20-25% din cei dispuลi sฤ cumpere bilete la finalฤ vor putea ajunge în tribunฤ…
Grecia, Macedonia, Croaลฃia, Ungaria, mai toate ลฃฤrile din apropierea noastrฤ, ca sฤ nu mai vorbim de celelalte, au sฤli de minimum 15-20.000 de locuri. Noi avem doar o echipฤ mare care nu are unde sฤ joace.
