"O femeie drept rasplata", filmul din 1993 al regizorului John McNaughton, cel care a realizat si productia violenta "Henry: Portretul unui criminal in serie", este mai degraba o comedie, cu toate ca ar fi putut sa fie un excelent film noir sau o drama. Pelicula a fost destul de criticata de specialisti tocmai pentru ca nu apartine in totalitate nici unui gen, dar apreciata de public din acelasi motiv. Regizorul a avut capacitatea sa nu se lase constrans de reguli, sa se eschiveze de orice cliseu si sa creeze un film in acelasi timp amuzant, romantic si de actiune.
Povestea are loc in Chicago-ul zilelelor noastre. Wayne Dobie (interpretat de Robert De Niro), angajat al Politiei locale, este un tehnician care face fotografii la locul crimei. Timid si singuratic, un politist care nu a tras niciodata un foc de arma, este numit in mod ironic de colegii sai "Mad Dog" (caine turbat). Se intampla ca intr-o zi sa intre intr-un local ieftin de cartier, sa nimereasca in mijlocul unui jaf si sa-i salveze viata sefului mafiot Frank Milo (jucat de Bill Murray). De aici, filmul ia o turnura interesanta: nu mai conteaza legea, nici reglarile de conturi dintre Politie si Mafie, ci raportul fortat care se stabileste intre salvator si salvat. Mai mult, este vorba despre o operatie de salvare in care salvatorul are nevoie disperata de cel salvat.
"Sa nu cumva sa ma minti, sa nu ma respecti, sa ma subestimezi, caci altfel viata ta va deveni o mare agitata; dar vino spre mine ca un barbat adevarat, cu ochii deschisi, capul sus, mana intinsa si voi fi mai mult decat un prieten, mai mult decat umarul pe care sa plangi: voi deveni expeditorul visurilor tale!" ii spune Frank Milo. Daca se intampla sa-i faci un bine unui mafiot, esti obligat sa te descurci cu rasplata pe care acesta ti-o ofera fara sa ti-o doresti vreo clipa.
Milo aplica in continuare codul nescris al gangsterilor, conform caruia ii este dator lui Mad Dog. Il invita pe Dobie in clubul sau de noapte, unde are o extra-slujba de comic (visul sau cel mare este acela de a ajunge actor de comedie) si ii face un cadou extravagant: pentru o saptamana i-o va darui pe Glory (Uma Thurman), frumoasa de la bar, o femeie care ii este obligata la randul ei lui Milo, din cauza unor datorii de la jocurile de noroc. Din acest punct, filmul inceteaza sa mai fie "politist" si se concentreaza pe evolutia si raporturile celor trei. Coplesit de schimbarea din viata sa si stangaci, Dobie nu stie la inceput ce sa faca in compania unei femei seducatoare, care sta in casa lui doar pentru ca a semnat un contract. Sunt amandoi oameni simpli, cu vieti decente, aruncati in mijlocul actiunii de manipularile altora.
Dupa o saptamana, Frank o cere inapoi pe Glory, numai ca afla surprins ca Dobie nu mai este dispus sa renunte la ea, pentru ca intre timp cei doi s-au apropiat intens. Pentru a-i redobandi libertatea, Dobie trebuie sa plateasca datoria ei catre organizatia mafiota: 40.000 $. Suma e prea mare, asa ca, pentru prima data in viata, "Mad Dog" este determinat sa nu abandoneze un lucru la care tine si, mai mult, sa lupte pentru el.
Scena bataii propriu-zise este emotionanta, fiind in acelasi timp comica si tandra. Chiar si in situatiile cele mai violente, filmul nu mizeaza pe partea dramatica, ci privilegiaza aspectele umoristice, uneori derizorii, fara a stirbi personalitatea celor trei protagonisti. Bataia seamana cu cele dintre pustii de la scoala, in urma careia amandoi combatantii parasesc terenul cu un respect reciproc pe care nu il simtisera pana atunci si cu consideratie din partea colegilor.
Castingul este si el ironic, cu Murray jucand un gangster si De Niro un politist timid, roluri atipice si provocatoare: de-o parte un "erou" comic, dar nesuferit, de cealalta – un mafiot implacabil, dar simpatic.
Jocul actorilor ajuta filmul imens. Bill Murray, cu o infatisare brutala, e surprinzator de inspaimantator ca "Frank", spaima care persista chiar si in timpul momentelor comice in care joaca. Uma Thurman in "Glory" reuseste sa creeze un personaj complet. Foloseste nervozitatea ca pe o masca, facand-o pe Glory misterioasa si sexy.
Cat despre performanta lui Robert De Niro… este una dintre cele mai bune ale sale. Incercand sa calmeze ucigasul nervos de la magazin, deschide cu grija casa de marcat si-l indeamna pe psihopat sa ia banii si sa dispara. In aceste momente De Niro isi tine capul si intregul corp neclintit si-i permite numai mainii sale sa se miste, intr-un contrast de rigiditate si tremur, in care lasa sa se ghiceasca teroarea resimtita de toti cei aflati in incapere. Performanta sa din intregul film are aceeasi bogatie a interpretarii.
Cei trei nu sunt singurii care se disting: Mike Starr (care face placut cliseul pe care il joaca: idiotul plin de muschi, Damon Runyon) si David Caruso au si ei performante remarcabile.
Produs de Martin Scorsese si Barbara De Fina, "O femeie drept rasplata" nu a ramas in istoria cinematografiei ca un film de top, dar este una dintre acele productii pe care oricine ar vrea sa o revada la nesfarsit cu aceeasi placere. Un merit il are si scenaristul Richard Price (care a mai scris "The Color of Money" si "Sea of Love"), foarte bun in scrierea de dialoguri pe mai multe planuri, cu schimburi de replici memorabile, care au calitatea de a parea perfect autentice.
