In Muntii Apuseni, mai precis in Muntii Metaliferi, care fac parte din Apuseni, se afla, in bazinul superior al raului Geoagiu, cariera Ardeu, sectia Orastie, judetul Hunedoara, care exploateaza calcar. Pe poarta de fier ruginita scrie: „Zona interzisa pe perimetrul ce se afla cariera”. Intrucat sfideaza gramatica limbii romane, am hotarat sa sfidam si noi interdictia si am intrat.
Nu se mai respecta nici o regula
Oricum, cariera nu are ce cauta aici, in perimetrul unei stravechi cetati, una dintre putinele de acest fel la nord de raul Mures. Dupa cum ne-a informat ghidul nostru, arheologul Mihai Castaian, aici, la Ardeu, se afla un sit arheologic complex. Dl Castaian este si cercetator stiintific la Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva si sef de sectie la Muzeul din Orastie.
Plasata pe o culme, cetatea ve-ghea, in vremurile de glorie ale Daciei, drumul ce strabatea impresionantele Chei ale Ardeului, facand legatura cu zona aurifera din Muntii Apuseni. Apoi au valorificat-o romanii.
Din nefericire, cu toata importanta ei, o parte din cetate a fost distrusa, caci aici, cu aproape 35 de ani in urma, a inceput exploatarea calcarului, modic totusi. Dar de 10 ani incoace, de cand cariera se afla in administrarea Directiei Judetene de Drumuri Hunedoara, regimul de exploatare nu mai respecta nici o regula (tehnologia de exploatare a carierelor, de tehnica securitatii muncii etc.).
Nici vorba sa se respecte regimul de protectie a unui sit arheologic. Culmea, desi cetatea si descoperirile de aici au facut ca situl sa fie inclus pe lista monumentelor istorice inca din anul 1977, nimeni din cadrul Oficiului de Patrimoniu nu a oprit aceasta exploatare, cu toate ca inca din anul 1988 arheologii au tras semnalul de alarma.
Nepasarea si rautatea autoritatilor
Dl Castaian ne-a informat de ce este atat de importanta aceasta cetate, al carei cel mai vechi strat dateaza tocmai din perioada de tranzitie spre epoca bronzului, prezentand o stratigrafie de 3,5 m, cu toate epocile, pana in Evul Mediu. Aici au fost descoperite ziduri de piatra, dovada a existentei unei fortificatii medievale, si au fost incepute cercetari sistematice, care au scos la iveala o indelungata vietuire, din preistorie, din perioada dacica, din perioada stapanirii romane, epoca postromana si Evul Mediu.
Inventarul pieselor descoperite la cetatea de la Ardeu este impresionant: monede dacice si romane, o statueta de bronz reprezentandu-l pe zeul Mercur, bratari de bronz, fibule, opaite, ceramica s.a. Gratie presei scrise si audiovizuale, incercarile autoritatilor judetene de a continua exploatarea au fost dejucate. Acum insa vor sa reia exploatarea, desi in zona mai sunt 20 kmp de calcare. Dar poti sa te pui cu „calcaragiii”?
O solutie ingenioasa: capace de sticle de bere
Ca si cum nu ar fi fost destul pentru biata cetate, cautatorii de comori, mai informati decat cei de la cariera in privinta importantei sitului arheologic, au dat navala cu detectoarele de metale pe deal. Dar nici arheologii nu-s de colo si, ca sa-i deruteze pe detectoristi, au ingropat tinte false in calcar, printre care si capace pentru sticle de bere, pe care le-am vazut si noi scoase la suprafata. Pe un capac scria „Mai trage o data!”. Drept pentru care popularizam acum aceasta idee, cu speranta ca va fi dezvoltata in toate ruinele de felul celor de la Ardeu, spre a-i descuraja pe toti braconierii arheologici.