Nu ne asteapta un cutremur devastator in urmatorii 3-5 ani

Locuitorii Capitalei, dar nu numai, pot sta linistiti in urmatorii 3-5 ani. Conform dr. Gheorghe Marmureanu, directorul Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pamantului (INCDFP), un astfel de eveniment este putin probabil sa se produca in viitorul apropiat, fapt ce le da specialistilor din domeniu un ragaz in plus pentru depistarea unor solutii tehnice cat mai performante. Tocmai de aceea, in cadrul institutului se lucreaza pe branci la hartile de microzonare seismica, la o harta de hazard seismic a Romaniei si la o evaluare a consecintelor unui cutremur.
Pentru harta de microzonare seismica a Bucurestiului, suprafata Capitalei a fost impartita in 14 zone seismice, fiecare fiind caracterizata prin intensitatea maxima, acceleratia de proiectare si perioada fundamentala a terenului, pentru un cutremur maxim posibil de 7,5 pe scara Richter. In momentul de fata, harta se afla in faza analizarii de catre evaluatorii programului MENER (Proiect 083/2001), materialul reprezentand o colaborare a specialistilor de la INCDFP cu cei de la INCERC Bucuresti. Ideea de baza s-a referit insa la microzonarea seismica a tuturor zonelor intens populate de pe cuprinsul tarii, motiv pentru care la ora actuala se afla in lucru, in cadrul Programului Nucleu HAROM al Ministerului Educatiei si Cercetarii, hartile de hazard sesmic local pentru orasele Timisoara, Galati, Tulcea, Ploiesti, Sibiu, Baia Mare si Focsani. „In perioada urmatoare se vor realiza harti de acest tip si pentru celelalte orase din zona carpatica. Tot in lucru se afla si Harta de hazard seismic a Romaniei, pentru care va fi folosita atat analiza probabilista, cat si cea determinista. In acest scop, s-au efectuat cercetari fundamentale referitoare la parametrii sursei seismice (respectiv Vrancea), caracteristicile zonelor seismogene, determinandu-se activitatea seismica si magnitudinea maxima posibila. Totodata, s-au realizat simulari numerice ale cutremurelor vrancene majore din secolul XX, tinandu-se seama ca este vorba de cutremure de adancime, cu particularitati specifice”, a spus directorul Gh. Marmureanu.

Partea de sud a Capitalei, mai sigura

Afectat in mod direct la un cutremur vrancean de mare intensitate, cum a fost cel din 4 martie 1977, Bucurestiul se prezinta ca un oras sigur mai ales in partea sudica a sa. Este vorba de zonele Panduri, Metalurgiei, Drumul Sarii si Balta Alba, unde terenul suporta mai bine influenta undelor seismice. „De construit, se poate construi fara probleme in tot Bucurestiul, insa trebuie sa se tina seama de particularitatile suprafetei de interventie. Ideea de baza este ca, la proiectarea cladirii, inginerii sa tina seama ca frecventa cladirii trebuie sa fie diferita de frecventa pamantului, adica sa evite zona de rezonanta. Cand acest aspect nu este luat in considerare, consecintele pot fi dezastruoase. De asemenea, este de preferat ca blocurile sa nu aiba mai mult de 3-4 nivele, acestea fiind mult mai sigure in cadrul unui cutremur.
Pe raza Capitalei, acceleratia difera de la 0 la triplu. De exemplu, la cutremurul din 1986, in partea de nord-est acceleratia a fost de 0,176 g, in timp ce la Abator de numai 0,0074 g.
Pentru ca populatia sa se poata proteja eficient in cazul unui cutremur, este bine sa stie ca cu cat miscarile pe verticala de la incepului seismului sunt mai puternice, cu atat mai mari vor fi si cele pe orizonala, cu consecinte grave pentru rezistenta cladirii”, a mai spus directorul Marmureanu.

Premiu pentru „Sistemul de avertizare seismica in timp real”

Specialistii de la INCDFP au realizat si un „Sistem de avertizare seismica in timp real, in caz de cutremure majore vrancene, a obiectivelor industriale si a altor instalatii de interes national”. Pentru acest proiect, institutul a obtinut in martie a.c. si un premiu din partea Comisiei Europene.
Este vorba de blocarea automata a obiectivelor de interes national cu risc major la cutremure puternice: gazul metan (la cutremurul din 4 martie 1977 au fost circa 42 de incendii si au fost gasiti peste 380 de oameni carbonizati); CNE Cernavoda, instalatiile electrice de inalta tensiune; calculatoarele la nivel central (pentru salvarea datelor). De asemenea, lifturile pot fi aduse intr-o pozitie de siguranta, la fel ca si trenurile de mare viteza, instalatiile aeronautice, rafinariile etc. In paralel, vor fi activate mijloacele de salvare, protectie si interventie: Protectia Civila, personalul si grupurile electrogene din salile de operatii din spitale, distributia de energie electrica etc. In acest sens, va fi nevoie de demararea unei initiative legislative (referitor la accesul pe conductele de gaz metan), care sa duca la obligativitatea instalarii unor astfel de aparate automate si sisteme in acele locuri considerate vulnerabile la cutremure.
Concret, sistemul permite ca in maximum 0,9-1,2 secunde (din cele 20-30 secunde pana la sosirea undelor seismice distrugatoare) sa se poata lua mai multe masuri preventive.