Noul Cod penal reintroduce reglementarea referitoare la uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestate medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat.
Potrivit articolului 188 din noul Cod penal, "uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestate medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 7 ani", informeaza Mediafax.
In expunerea de motive a actului normativ se arata ca a fost expres reglementata infractiunea de ucidere la cererea victimei, ca o forma atenuata a omorului, reinscriind astfel reglementarea nu doar pe linia traditiei existente in dreptul nostru (art. 468 C. pen. din 1936), ci si in traditia majoritatii codurilor europene (§ 216 C. pen. german, § 77 C. pen. austriac, art. 143 alin.(4) C. pen. spaniol, art. 134 C. pen. portughez, art. 114 C. pen. elvetian, § 235 C. pen. norvegian).
"Reintroducerea acestui text se impunea insa, inainte de toate, ca urmare a noului regim al circumstantelor atenuante consacrat de partea generala. Intr-adevar, daca in reglementarea actuala, imprejurarea avuta in vedere in art. 188 poate fi valorificata ca o circumstanta atenuanta judiciara, ducand astfel la aplicarea unei pedepse sub minimul special, in noua reglementare, chiar retinand o atenuanta judiciara, pedeapsa aplicata nu se va mai situa obligatoriu sub acest minim. De aceea, pentru a permite aplicarea unei pedepse care sa corespunda gradului de pericol social al acestei fapte, era necesara o reglementare legala distincta. In fine, a fost preferata denumirea marginala de ucidere la cererea victimei si nu cea de omor la cererea victimei, pentru a exclude aceasta fapta dintre antecedentele omorului calificat prevazut de art.187 lit. e)", se arata in expunerea de motive a noului Cod penal.
O modificare importanta cuprinsa in noul Cod penal, la Capitolul I referitor la infractiunile contra vietii, se refera la reglementarea unei singure forme agravante a infractiunii de omor – omorul calificat – care regrupeaza atat elemente circumstantiale agravante ale omorului deosebit de grav din actuala reglementare, cat si o parte din cele ale omorului calificat.
Astfel, potrivit articolului 187, omorul calificat se refera la infractiunea savarsita cu premeditare, din interes material, pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la raspundere penala sau de la executarea unei pedepse, pentru a inlesni sau a ascunde savarsirea altei infractiuni, de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune de omor in forma consumata, asupra a doua sau mai multor persoane, asupra unei femei gravide sau prin cruzimi.
In noua reglementare s-a renuntat insa la o parte a elementelor circumstantiale agravante specifice omorului calificat din reglementarea actuala, fie pentru ca ele se regasesc in continutul agravantelor generale (omorul asupra unei persoane in neputinta de a se apara), fie datorita reglementarii lor in alte texte (omorul asupra sotului sau a unei rude apropiate), fie pentru ca nu se justifica (omorul comis in public).
"In acest din urma caz s-a apreciat ca nu este in mod necesar mai periculos cel care ucide victima in public (spre exemplu, in cadrul unui conflict spontan intr-un bar) fata de cel care ucide victima in locuinta acesteia, motiv pentru care este preferabil ca evaluarea periculozitatii sa fie facuta de judecator cu ocazia individualizarii judiciare", se arata in expunerea de motive.
Astfel, noul Cod penal pastreaza in continutul art. 187 doar acele imprejurari care justifica – cel putin in abstracto – posibilitatea de a aplica pedeapsa detentiunii pe viata. De asemenea, au fost reformulate unele dintre agravantele omorului calificat, astfel incat sfera de incidenta a acestora sa fie mai corect delimitata.
In noul Cod penal, reglementarea uciderii din culpa a fost simplificata, renuntandu-se la o parte dintre formele agravate care pot fi suplinite prin aplicarea regulilor de sanctionare a concursului de infractiuni.
