Noua inchiziţie rusă condamnă arta

Iuri Samodurov şi Andrei Erofeiev, organizatorii unei expoziţii de artă care a declanşat controverse la Moscova în 2007, au fost condamnaţi la plata unor amenzi de 9.000 de euro.

Iuri Samodurov, fost director al Muzeului Saharov, a fost condamnat la plata unei amenzi de 200.000 de ruble (5.100 de euro), iar curatorul Andrei Erofeiev a fost amendat cu 150.000 de ruble (3.900 de euro), în urma unui proces în care cei doi riscau condamnări de până la trei ani de închisoare, relatează AFP. Respectabilii oameni de artă, care au înfuriat Biserica Ortodoxă Rusă, au fost condamnaţi pentru „incitare la ură religioasă”, tribunalul precizând că au avut „intenţii criminale” şi un vocabular grosolan.

Expoziţia „Forbidden Art/ Artă interzisă” a prezentat opere de artă considerate şocante, printre acestea numărându-se şi o imagine a lui Iisus cu capul lui Mickey Mouse într-o reclamă pentru restaurantele McDonald’s, o parodie la Coca-Cola cu sloganul „Acesta este sângele meu”, observabilă printr-un vizor, sau Iisus crucificat cu chipul lui Lenin. Gazda evenimentului a fost Muzeul Saharov, un centru pentru drepturile omului, numit după fizicianul disident Andrei Saharov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Curatorii au fost criticaţi dur de Consiliul Poporului, o organizaţie ultraortodoxă şi naţionalistă rusă, cea care a depus plângere în justiţie. După anunţarea verdictului, Erofeiev a apreciat că aceasta a avut caracter politic. „Este o decizie de compromis, care, slavă Domnului, nu mă condamnă la închisoare. Decizia vine, de la guvern sau de la premier (Vladimir Putin), sunt sigur”, a spus el.

Între „Ruşine!” şi „Bravo!”

Procesul lui Iuri Samodurov (58 de ani) şi al lui Andrei Erofeiev (54) a fost urmărit pas cu pas de activiştii pentru drepturile omului. Decizia dată la începutul săptămânii de o instanţă din Moscova ocoleşte posibilitatea unui proces internaţional în cazul în care cei doi oameni de cultură ar fi fost încarceraţi, dar este puţin probabil că va opri îngrijorarea cu privire la influenţa crescândă a Bisericii, precum şi revenirea spectrului cenzurii de tip sovietic, apreciază Associated Press. „Această condamnare arată că guvernul nostru urmează o cale periculoasă într-o aşa-zisă democraţie”, a declarat Samodurov în sala de judecată după audiere.

Artişti şi activişti au cerut, săptămâna trecută, preşedintelui Dmitri Medvedev să pună capăt procesului, care ar însemna o condamnare „pentru întreaga artă contemporană din Rusia” şi un pas către cenzura culturală. Chiar şi ministrul rus al Culturii a spus că cei doi bărbaţi nu au încălcat legea împotriva incitării la ură religioasă. Dar procurorii, susţinuţi de Biserica Ortodoxă care beneficiază de bune relaţii cu Krem­linul, au refuzat să dea înapoi. După anunţarea deciziei au avut loc scurte încăierări, în afara instanţei, între suporterii inculpaţilor şi activiştii ortodocşi, supăraţi pe decizia de eliberare a celor doi. „Acest lucru nu poate rămâne aşa”, a spus un simpatizant al Bisericii, îmbrăcat în negru şi fluturând o cruce de argint, adăugând: „Societatea trebuie protejată de aceste persoane” şi „Trebuie să-i alungăm din Rusia”. Unii dintre susţinători strigau „Ruşine! Ruşine!”, ceilalţi strigau „Bravo! Bravo!”.

În anii de după căderea Uniunii Sovietice, Biserica Ortodoxă Rusă s-a dezvoltat rapid, devenind o instituţie puternică, cu peste 100 de milioane de adepţi. A criticat vehement toleranţa faţă de homosexuali, avortul şi multipartidismul, în timp ce criticii au acuzat clericii din ierarhia de vârf de implicare în afaceri dubioase şi de corupţie. Samudorov, care a fost director al muzeului încă de la înfiinţarea sa, în 1996 şi până când a demisionat, în 2008, a mai fost o dată condamnat pentru incitare la ură religioasă şi amendat cu echivalentul a 3.600 de dolari pentru o expoziţie organizată în 2003, intitulată „Caution: Religion!/ Atenţie: Religie!”. Erofeiev este fostul director al galeriei de stat Tretyakov, una dintre cele mai renumite galerii de artă contemporană din Rusia.  

Artă împotriva Rusiei

Expoziţia „Artă interzisă”, deschisă în 2007, a fost închisă, după ce un grup de activişti religioşi a distrus mai multe picturi, în special pe cele care făceau aluzii la religie, la cultură şi la stat. Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Amnesty In­­ternational a denunţat „o de­­ci­­zie ruşinoasă”, care reprezintă „o nouă atingere la adresa li­­bertăţii de exprimare”. Însă re­­prezentanţii Consiliului Poporu­­lui cred că pedepsele sunt prea uşoare. Dar mai este un caz în care o pictoriţă  se confruntă în instanţă cu naţionaliştii, mai arată AP, exemplificând cu situaţia artistei moscovite Lena Hades. Ea spune că a fost acuzată de incitare la ură împotriva Rusiei din cauza a două tablouri în care ţara ei ar fi pusă într-o lumină nefavorabilă. Hades a mai spus că a fost ameninţată cu în­­chisoarea şi că acest caz a început după ce s-au depus peste 300 de plângeri împotriva ei. Artista este în aşteptarea unui verdict.