Summitul NATO de la Bucuresti va consta intr-o suita de premiere politice. Potrivit unor inalti diplomati din NATO contactati de "Romania libera" la Bruxelles, este pentru prima data cand la o intalnire la varf a Aliantei Nord-Atlantice este invitat presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.
Summitul NATO de la Bucuresti va consta intr-o suita de premiere politice. Astfel, este pentru prima data cand la o intalnire la varf a Aliantei Nord-Atlantice e invitat presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. Tot asa, semn ca NATO cauta sa imparta povara pe care o reprezinta operatiunile din Afganistan si din Kosovo, au fost trimise invitatii secretarului general al ONU, Ban Ki-Moon, si directorului Bancii Mondiale, Robert Zoellick. Tot pentru prima oara, va fi propus si un document care ar trebui sa institutionalizeze cooperarea intre NATO si ONU. Summitul de la Bucuresti ar mai putea fi si prima oara cand presedintele rus, Vladimir Putin, participa la o intalnire la varf a Aliantei, si asta in ciuda faptului ca, in mod strict tehnic, el nu va mai fi presedintele Rusiei in acel moment. Pana acum, Putin nu a raspuns invitatiilor NATO de a participa la un summit.
Noutati absolute se intalnesc si printre temele intalnirii. Astfel, nu a fost niciodata discutata la o intalnire la varf a Aliantei chestiunea cibercriminalitatii si a securitatii cibernetice, prezente pe agenda summitului de la Bucuresti. Apoi, Summitul NATO se tine intr-o tara din sud-estul Europei in momentul in care o alta tara din regiune, Slovenia, detine presedintia Uniunii Europene.
Un prim set de teme va fi abordat in cadrul discutarii viitorului extinderii NATO, stiind ca in acel moment o decizie in legatura cu cele trei candidaturi – Croatia, Albania si Macedonia – va fi fost deja luata. Se spera ca decizia va putea fi luata la o reuniune ministeriala NATO din luna martie. Decizia in legatura cu candidatura Macedoniei va depinde de rezolvarea chestiunii numelui acestei republici. Grecia ar putea opune un veto primirii Macedoniei, care in acest moment continua sa fie prezenta in documentele internationale sub sigla FYROM, initialele in limba engleza ale formulei: Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.
Tot in legatura cu stabilitatea Balcanilor, NATO va mai cauta sa dea o noua dinamica relatiilor cu Serbia, Bosnia si Muntenegrul. Dintre aceste tari, numai Muntenegru are deja un plan de parteneriat cu NATO.
Pe langa liderii celor 26 de tari din NATO, vor mai fi prezenti la Bucuresti si sefii de stat sau de guvern ai celor 23 de tari din cadrul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic (CPEA). Va fi promovata in acelasi timp ideea unui parteneriat cu tari care nu intra in aria NATO sau CPEA: Australia, Noua Zeelanda, Japonia si Coreea de Sud. Un al doilea pachet al discutiilor va fi cel al viitorului misiunilor NATO din Afganistan si Kosovo, precum si al celor de dimensiuni mai restranse din Irak si din regiunea Darfour din Sudan. NATO ar dori sa poata convinge si alte organizatii sa se implice in Afganistan si in acelasi timp ca Alianta insasi sa capete competente mai largi in reconstruirea Afganistanului, implicandu-se in domeniul civil, de pilda, si nu doar in cel militar si politienesc. UE este aproape inexistenta ca organizatie in Afganistan.
In Kosovo, de asemenea, NATO asteapta mult de la UE. Semn incurajator, zilele trecute s-a intamplat pentru prima oara ca presedintia Uniunii Europene, in persoana ministrului sloven de Externe, Dmitrij Rupel, sa se adreseze Aliantei pentru a propune o coordonare a eforturilor in Kosovo. Opinia generala este ca, pana atunci, Kosovo isi va fi declarat deja independenta, insa presiunea se resimte mult mai putin asupra Aliantei decat asupra UE.
Evolutiile din Serbia si Bosnia sunt mult mai ingrijoratoare pe termen scurt decat cea, previzibila, din Kosovo. NATO urmareste astfel cu ingrijorare implicarea directa a Rusiei in Serbia, in special prin intermediul giganticului conglomerat Gazprom, folosit de multe ori, recent, de Kremlin ca mijloc de presiune asupra tarilor vecine.
Va fi apoi discutata chestiunea sistemelor de aparare impotriva rachetelor cu raza lunga de actiune pe care Statele Unite doresc sa le instaleze in Polonia si Cehia. NATO ar vrea ca Statele Unite sa instaleze si un sistem de interceptare a rachetelor cu raza scurta, pentru a oferi o protectie Romaniei, precum si tarilor din Balcani, care nu intra sub proiectata "umbrela" americana.
O tema finala va fi dezvoltarea interna a Aliantei, in special punerea pe picioare a multanuntatei Forte de Reactie Rapida, care ar trebui sa depaseasca 20.000 de oameni.
Cadou
» Securea pacii
Noul emisar al Moscovei la NATO, Dmitri Rogozin, i-a daruit secretarului general al Aliantei, Jaap de Hoop Scheffer, un tomahawk incrustat, fabricat in Rusia special pentru aceasta ocazie. Cadoul a fost insotit de comentariul: "Ati primit un tomahawk. Acum trebuie sa gasim o lopata pentru a ingropa securea (razboiului) cat mai adanc in pamant". Intalnirea dintre Rogozin si Jaap de Hoop Scheffer a durat o ora in loc de 30 de minute, cat fusese programat. In timpul intrevederii, emisarul rus i-a inmanat secretarului general al NATO o scrisoare. In varsta de 44 de ani, Rogozin a fost numit in functie de presedintele rus, Vladimir Putin, la 9 ianuarie.
Macedonia
» Problema numelui
Macedonia este una dintre cele trei tari balcanice candidate la aderarea la NATO, alaturi de Croatia si Albania. Pana de curand, tendinta in cadrul Aliantei era de a lasa sa se inteleaga ca cele trei tari vor putea fi invitate sa se alature Aliantei in acelasi timp. Acum insa, inainte de Summitul de la Bucuresti, in care se va face un anunt in acest sens, presiunea exercitata de Grecia, care are, ca orice alt membru NATO, un drept de veto, a inceput sa dea rezultate. NATO face presiuni asupra coalitiei aflate la putere la Skopje, cerandu-i sa ajunga la un compromis cu Grecia in privinta titulaturii tarii. Numele propuse merg de la "Republica de la Skopje" pana la "Republica Noua Macedonie", Grecia fiind, in principiu, de acord cu orice nume care sa nu fie simplu… Macedonia!… Pentru anecdota, Turcia recunoaste Macedonia sub numele ei constitutional, ceea ce, desigur, nu face decat sa intareasca si mai mult refuzul Greciei de a accepta acest nume.
