Proiectul de lege referitor la zonele metropolitane care a trecut de Camera Deputatilor prin aprobare tacita la inceputul acestei saptamani este contestat de edilii din Primaria Capitalei. „Vom adresa doua scrisori presedintilor Camerei Deputatilor si Senatului pentru a bloca proiectul de lege care a fost promovat de comisiile Parlamentului”, a declarat ieri Razvan Murgeanu, viceprimar general al Capitalei. Responsabilii din Primaria Capitalei si cei din Ilfov, impreuna cu fostul primar al sectorului 1, Vasile Gherasim, initiatorul unui proiect privind zona metropolitana a Bucurestiului, s-au intalnit ieri la sediul municipalitatii pentru a stabili ce masuri vor lua pe viitor. Astfel, s-a stabilit ca municipalitatea sa pregateasca, cu ajutorul lui Gherasim, un proiect nou care sa aiba elemente si din cel elaborat de Centrul de Planificare Urbana si Metropolitana si din cel al fostului edil-sef al sectorului 1.
Gherasim a afirmat ca este nevoie de un pachet de legi referitoare la realizarea zonei metropolitane si trebuie armonizate mai multe acte normative pentru a se putea constitui aceasta zona. Daca proiectul care a fost adoptat la inceputul acestei saptamani va deveni lege, aceasta risca sa nu poata fi aplicata, a apreciat Gherasim. Zona metropolitana a Bucurestiului tine de opt-zece domenii de activitate: invatamant, sanatate, transporturi etc., iar legislatia referitoare la acestea trebuie armonizata. De asemenea, proiectul de lege referitor la zona metropolitana ar trebui dezbatut impreuna cu primariile si prefecturile judetelor, oraselor si comunelor afectate. Vasile Gherasim a afirmat ca Bucurestiul va fi de zece ori mai mare dupa constituirea zonei metropolitane.
Chiar daca proiectul actual de lege a zonelor metropolitane va fi aprobat, elaborarea normelor metodologice de aplicare s-ar prelungi foarte mult si nu ar putea fi pus in aplicare prea curand, a afirmat Gherasim.
Noul proiect de lege pe care edilii vor sa-l supuna aprobarii Parlamentului ar putea fi gata in doua-trei luni daca va fi vointa politica.
Primele variante, din 1998
Despre constituirea zonei metropolitane s-a tot vorbit in ultimii ani, dar autoritatile nu s-au pus de acord in privinta definitivarii unui proiect unitar care sa stabileasca intinderea zonei si modul ei de administrare. Vasile Gherasim a precizat ca a inceput sa lucreze la un astfel de proiect din 1998, iar in ultimii ani au aparut alte cateva variante, printre care si cea a primarului Videanu, care a declarat ca a incredintat specialistilor misiunea de a definitiva lucrarea.
Legea referitoare la zona metropolitana va reglementa juridic o stare de fapt deja existenta la nivelul Bucurestiului si a judetului Ilfov. Intre cele doua unitati administrative nu exista o delimitare clara din punct de vedere al infrastructurii si serviciilor publice. Delimitarea teritoriala era una formala in conditiile in care mare parte din populatia activa a judetului Ilfov are locuri de munca in Bucuresti, iar zona de relaxare si agrement a Capitalei se gaseste pe teritoriul judetului Ilfov. In plus, problemele de mediu nu pot fi rezolvate decat prin coloborarea autoritatilor celor doua unitati teritoriale.
Conform proiectului lui Gherasim, in zona metropolitana Bucuresti, Guvernul numeste un reprezentant care va fi guvernator, functie asemanatoare celei de prefect. Guvernatorul conduce serviciile publice desconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice. Guvernatorul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, hotararile adoptate de Consiliul Zonei Metropolitane sau de consiliile locale ale sectoarelor, oraselor si comunelor, precum si dispozitiile primarului general sau primarilor de orase sau comune, in cazul in care considera aceste acte ilegale. Autonomia locala are caracter exclusiv administrativ si financiar. Autonomia locala priveste organizarea, functionarea, competenta si gestionarea resurselor. Zona metropolitana are un primar general si patru viceprimari. Respectiva zona este constituita din Bucuresti si alte 62 de localitati in varianta lui Gherasim si peste 90 in cea a municipalitatii.
Avantaje si dezavantaje
Problemele strategice de amenajare urbana la nivel european nu pot fi tratate direct decat la nivel de zone metropolitane, care sa faciliteze dezvoltarea productiei, a schimburilor si a consumului de bunuri la nivelul Europei, se arata in proiectul initiat de Gherasim. Zonele metropolitane vor beneficia de noi cai de comunicatii si de relatii comerciale, pentru schimbul de marfuri si servicii. Dezvoltarea zonelor metropolitane faciliteaza amenajarea integrata a teritoriului la nivel regional astfel incat sa se diminueze dezechilibrele dintre centru si periferii, ceea ce va conduce la o imbunatatire a calitatii vietii populatiei.
Unul dintre principalele dezavantaje este cel legat de blocarile de trafic produse din cauza intensificarii circulatiei, la care se adauga poluarea mediului cu deseuri urbane si cu gaze de la mijloacele de transport neecologice. In planul guvernarii, exista pericolul limitarii implicarii unor localitati la o colaborare formala sau lipsa de incredere a administratiilor locale ale unor asezari in organismele de planificare locala. Exista si pericolul ca anumite grupuri de interese locale sa influenteze exagerat planificarea la nivel zonal.
