» Lansat in decembrie la Bruxelles, Anul European al Dialogului Intercultural a fost inaugurat in Slovenia, tara care detine presedintia europeana pana in luna iunie.
» Programul dotat cu un buget de 10 milioane de euro are ca scopuri informarea populatiei, realizarea unor studii in legatura cu contactul intre culturi si numirea a sapte "ambasadori".
» Printre cei sapte, alaturi de scriitorul brazilian Paulo Coelho si muzicianul spaniol Jordi Savall, se numara si regizorul de origine romana Radu Mihaileanu.
ideea anului european al dialogului Intercultural starneste insa si ironia presei, care gloseaza pe seama dificultatii crescande pe care o intampina "eurocratii" in a gasi teme pentru a da o identitate fiecarui an. Anul trecut, de pilda, a fost neinspiratul "An European al Egalitatii sanselor pentru Toti". Termenul neoficial pentru proiectul din acest an este "Multi-Culti".
In 2008, Romania participa cu mai multe proiecte, printre care Puzzle, un program menit sa duca la "promovarea dialogului intercultural ca proces prin care toti cei care traiesc in Uniunea Europeana pot sa-si imbunatateasca abilitatea de a actiona intr-un mediu cultural din ce in ce mai complex". In cadrul Puzzle, activitatile vor avea loc in mai multe orase din tara si vor fi structurate in cinci mari teme: Pelerinaj (despre mituri si istorii reprezentate in arta), Inclus (combaterea excluderii sociale), Strada Dialogului Intercultural (manifestatiile artistice ale minoritatilor), Coltul Muzical si Hartile Mintale (despre cum comunitatile locale pastreaza memoria trecutului). Romania mai participa insa si la programe comune impreuna cu alte tari ale UE.
Recent, din cifrele unui studiu comparativ publicat de Eurobarometru reiesea ca jumatate dintre romani nu vad utilitatea unui "dialog multicultural".
Corespondentul Romaniei Libere la Bruxelles, Dan Alexe, i-a cerut lui Radu Mihaileanu, unul din cei sapte "ambasadori culturali ai anului", sa stabileasca un bilant al cinematografiei romane actuale din perspectiva contactului intercultural.
Radu Mihaileanu, ambasador cultural al anului 2008: "Cu totii ne gandim cum sa facem sa perenizam industria cinematografica romana".
Sunt mai mult decat incantat de tot ceea ce se intampla cu acest Nou Val al cinematografiei romanesti, cum il numesc occidentalii.
In sfarsit, putem aduce si noi ceva Europei. Oameni precum Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Cristi Puiu, Catalin Mitulescu au recreat filmul romanesc.
E un moment extraordinar. Suntem cu totii acum pe cale de a ne gandi cum sa facem sa perenizam industria cinematografica romana. Eu sunt fericit sa stiu ca vin si altii in spate, cum se spune. Sunt foarte multi tineri care fac in momentul de fata scurtmetraje sau care incep sa faca si lungmetraje, ceea ce inseamna ca romanii au intr-adevar ceva de zis.
» Dar in ce ar consta particularitatea acestei noi cinematografii romanesti? Credeti ca are trasaturi particulare, estetice sau formale?
Aceleasi care au format fondul literaturii sau al teatrului romanesc. O forma a autoironiei, a umorului scrasnitor, pe care il intalnim la Ionescu, Cioran sau Caragiale. Cinematografia trebuia sa inceapa sa functioneze dupa acelasi model. Asta nu s-a putut mai devreme din cauzele stiute. In vremea lui Ceausescu era cenzura, iar dupa Revolutie ne-au trebuit cativa ani buni ca sa ne dezmeticim, daca pot sa zic asa, ca sa trecem de la comunism la capitalism.
» Dar din punct de vedere formal si estetic, cum apreciati criticile celor care spun ca noul cinema romanesc nu face
decat sa combine elemente luate de ici-de colo, din filmele
lui Ken Loach sau ale fratilor Dardenne, un fel de mozaic
de teme si structuri estetice
si narative imprumutate din alta parte?
Nu, nu, e vorba de un stil pur romanesc si, pe de alta parte, toti acesti cineasti au si o maniera personala bine definita, nu putem sa spunem ca sunt toti la fel. Eu vad o mare diferenta intre Cristi Puiu si Corneliu Porumboiu. Catalin Mitulescu face alt tip de cinema. Mungiu privilegiaza planurile fixe, lungi si actiunea la el se bazeaza pe ceea ce se petrece in off, in afara cadrului. Nu putem spune, asadar, ca ei se imita unii pe altii, ori ca ar apartine unei scoli.
» Considerati atunci ca ar fi vorba mai degraba de o schimbare de generatii?
Nu neaparat. Nu este o chestiune de varsta. Germenii existau aici inca cu mult inainte. Au existat precursori, cum este de pilda Lucian Pintilie, pe care de altfel chiar l-as include in acest Nou Val. Filmele lui Pintilie au influentat toata aceasta generatie, care functioneaza mai mult ca o comunitate de idei si de spirite decat ca un grup de mestesugari care urmaresc un stil.
