21.9 C
București
duminică, 21 iulie 2024
AcasăSpecialMOTIVARE ICCJ: Nu există nicio probă din care să rezulte că soţii...

MOTIVARE ICCJ: Nu există nicio probă din care să rezulte că soţii Năstase au cumpărat imobilul din Zambaccian

Instanţa supremă afirmă că nu există nicio probă din care să rezulte că nu Tamara Cernasov, ci soţii Năstase au cumpărat imobilul din Christian Tell şi nicio probă care să ateste că Paul Opriş nu a achitat preţul stipulat în contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu Tamara, mătusa Danei Năstase, potrivit Mediafax.

Judecătorii Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi-au motivat decizia dată în procesul privind importurile din China, pentru casa din strada Zambaccian, dând-o publicităţii joi.

ICCJ arată că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a stabilit că imobilul din strada Christian Tell aparţinuse în proprietate numitei Tamara Cernasov – mătuşa Danei Năstase, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1109/ 10 septembrie 2001.

Ulterior, la data de 29 ianuarie 2002, imobilul a fost înstrăinat prin act autentic către Paul Opriş – decedat în cursul investigaţiilor preliminare, cunoscut ca un apropiat al familiei Năstase.

În raport de datele la care a operat transmiterea succesivă a dreptului de proprietate asupra imobilului, acuzarea a subliniat durata scurtă de timp scursă între cele două operaţiuni juridice şi legăturile strânse existente între aceste persoane şi soţii Dana şi Adrian Năstase – fost premier, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor.

După înregistrarea proprietăţii pe numele lui Paul Opriş, în perioada iunie 2002 – martie 2004, s-au efectuat o serie de lucrări de consolidare a imobilului, renovare şi reamenajare, lucrări executate de SC CONIMPULS SA Bacău, societate care făcea parte din firmele controlate de inculpata Irina Paula Jianu, şefa Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC).

A rezultat că lucrările de construcţie nu s-au executat în temeiul unui contract sau o altă convenţie care să constate drepturile şi obligaţiile constructorului şi ale beneficiarului lucrării, valoarea acesteia şi modalitatea de plată a preţului. Nu a existat o autorizaţie de construcţie pentru demararea şi executarea lucrărilor şi nici nu a fost înregistrată vreo solicitare în acest sens din partea proprietarului imobilului sau un alt reprezentant convenţional, spune DNA.

Singura documentaţie referitoare la executarea lucrării a fost cea legată de întocmirea proiectului tehnic de către SC VANEL EXIM SRL, documentaţie ce cuprindea o descriere a imobilului, transformările funcţionale propuse, amenajările interioare şi cele exterioare, incluzând şi curtea imobilului.

Respectiva documentaţie, materializată în Proiectul nr.2/2002, era necesară exclusiv pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie.

Situaţiile de lucrări nu au fost confirmate de beneficiar şi nu a existat un diriginte de şantier care să supravegheze executarea lucrărilor din partea beneficiarului.

La terminarea lucrărilor nu a fost întocmit procesul-verbal de recepţie pentru întreaga lucrare şi nu au existat nici procese verbale pentru lucrările intermediare încorporate în construcţie.

Nu a fost facturată valoarea totală a lucrărilor efectuate la imobil, cu excepţia celor executate în anul 2002, pentru care SC CONIMPULS SA Bacău a emis facturile fiscale nr.2258649/ 7.02.2003 şi nr.2258768/ 28.03.2003, în valoare de 1.000.000.000 ROL şi, respectiv, 1.777.337.815 ROL, având ca beneficiar pe Paul Opriş, mai arată anchetatorii.

Din verificările efectuate a rezultat că sumele de bani facturate de SC CONIMPULS SA Bacău pentru lucrările executate la imobilul din Christian Tell au fost depuse la casieria societăţii de inculpata Irina Paula Jianu, cu excepţia sumei de 146.337.815 ROL achitată de Paul Opriş, prin virament bancar, în contul SC CONIMPULS SA.

Cu privire la suma de 1.650.000.000 ROL s-a stabilit de către DNA, că aceasta fusese primită de la inculpata Irina Paula Jianu în baza dispoziţiei de încasare din 3 aprilie 2003, cu titlu de creditare societate.

Ulterior, în perioada 3 – 23 aprilie 2003, au fost emise de SC CONIMPULS SA un număr de cinci dispoziţii de plată care atestau restituirea împrumutului acordat societăţii de către inculpată.

În realitate, suma de 1.650.000.000 ROL nu a fost restituită inculpatei, eliberându-se în paralel dispoziţiile de încasare şi chitanţele de plată pe numele lui Paul Opriş, mai arată DNA.

În urma expertizei, suma totală a cheltuielilor efectuate de SC CONIMPULS SA pentru lucrările executate la imobil a fost de 12.627.786.268 ROL, la care se adăuga profitul nerealizat şi TVA, rezultând o valoare totală de 15.384.780.973 ROL.

Pe baza acestor elemente şi a probatoriului testimonial administrat în cauză, s-a concluzionat de către DNA că Adrian Năstase şi Daniela Năstase erau proprietarii imobilului şi beneficiarii lucrărilor de construcţie executate la imobil de SC CONIMPULS SA, contravaloarea lucrărilor efectuate constituind obiectul mitei primite de inculpatul Adrian Năstase de la coinculpata Irina Paula Jianu, în scopul menţinerii acesteia în funcţia de inspector general la ISC după trecerea respectivei instituţii în subordinea directă a primului-ministru.

„Înalta Curte constată însă că interpretarea acuzării nu este neapărat corectă şi în niciun caz nu suplineşte inexistenţa unor probe certe care să ateste că inculpatul Adrian Năstase era adevăratul proprietar al imobilului din strada Zambaccian şi beneficiarul real al lucrărilor executate la imobil, în perioada iunie 2002-martie 2004”, explică ICCJ în decizia sa.

În aprecierea Înaltei Curţi, niciuna dintre împrejurările invocate nu este suficientă să probeze că tranzacţia dintre Tamara Cernasov şi Paul Opriş a fost simulată, iar în lipsa unei asemenea dovezi, lucrările de construcţie executate la imobil nu pot fi considerate ca reprezentând un folos necuvenit oferit şi acceptat de inculpatul Adrian Năstase.

Respectivul imobil aparţinuse numitei Tamara Cernasov – mătuşa inculpatei Daniela Năstase, fiind dobândit de aceasta prin act autentic de vânzare-cumpărare. Imobilul a rămas în proprietatea Tamarei Cernasov o scurtă perioadă de timp, după care, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.139/29.01.2002 de BNP C.M.G., a fost înstrăinat către Paul Opriş. „Nimic din conţinutul celor două contracte de vânzare-cumpărare încheiate cu privire imobilul din …… nu sugerează ca tranzacţiile să fi fost efectuate în mod formal şi ca adevăratul proprietar să fie o altă persoană decât cea menţionată în acte. Sub acest aspect, este de observat că actele au fost încheiate în nume propriu de co-contractanţi şi cu plata imediată a preţului stipulat.

După decesul lui Paul Opriş, imobilul a intrat în proprietatea şi stăpânirea de fapt a moştenitorilor săi legali. Acuzarea susţine însă că imobilul din …… nu a aparţinut cu adevărat defunctului Paul Opriş şi că încheierea tranzacţiei cu Tamara Cernasov nu ar fi urmărit decât ascunderea adevăraţilor proprietari ai imobilului care erau soţii Năstase şi disimularea foloaselor necuvenite primite de la inculpata Irina Paula Jianu, sub forma lucrărilor de construcţie şi renovare executate la imobil de către SC CONIMPULS SA Bacău. În esenţă, caracterul simulat al tranzacţiei este susţinut cu argumente vizând împrejurările şi modalitatea concretă în care s-au realizat lucrările de construcţie la imobil, invocându-se faptul că nu a fost încheiat un contract de lucrări între constructor şi deţinătorul titlului de proprietate, că nu au existat situaţii de lucrări confirmate din partea beneficiarului, un deviz estimativ privind valoarea totală a lucrării şi nu a fost facturată contravaloarea acestora. Deopotrivă, a fost subliniată durata scurtă de timp în care imobilul s-a aflat
în proprietatea Tamarei Cernasov şi legăturile strânse existente între proprietarii succesivi ai imobilului şi familia Năstase”, notează ICCJ.

În aprecierea Înaltei Curţi, niciuna dintre împrejurările invocate nu este suficientă să probeze că tranzacţia dintre Tamara Cernasov şi Paul Opriş a fost simulată, iar în lipsa unei asemenea dovezi, lucrările de construcţie executate la imobil nu pot fi considerate ca reprezentând un folos necuvenit oferit şi acceptat de inculpatul Adrian Năstase.

„Pentru a se putea reţine că tranzacţia dintre Tamara Cernasov şi Paul Opriş a fost una fictivă şi că imobilul înstrăinat constituia proprietatea soţilor Năstase, acuzarea trebuia să stabilească că Tamara Cernasov nu deţinuse sumele de bani necesare achiziţionării imobilului de la antecesorii săi (ceea ce
ar fi dat naştere prezumţiei că preţul vânzării fusese achitat de soţii Năstase şi, ca atare, erau proprietarii nedeclaraţi ai imobilului) şi că Paul Opriş nu achitase preţul prevăzut în contactul încheiat cu Tamara Cernasov (ceea ce ar fi dat naştere prezumţiei că imobilul nu a ieşit din proprietatea soţilor Năstase)”, arată judecătorii.

Aceste aspecte, de o importanţă deosebită în economia cazului, nu au fost deloc investigate în cursul anchetei penale şi nici nu au putut fi complinite în etapa cercetării judecătoreşti, având în vedere particularităţile impuse de obiectul unei asemenea cercetări.

La dosarul cauzei nu există nicio probă din care să rezulte că nu Tamara Cernasov, ci soţii Năstase au cumpărat imobilul şi nicio probă care să ateste că Paul Opriş nu a achitat preţul stipulat în contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu Tamara Cernasov.

„Aşa cum însăşi acuzarea recunoaşte, Paul Opriş era o persoană cu largi posibilităţi materiale, cunoscut ca fost proprietar de televiziune şi cu diverse afaceri în domeniul tranzacţiilor imobiliare. Situaţia materială a persoanei în cauză înlătură astfel orice suspiciune legată de o eventuală neplată a preţului vânzării. În acelaşi sens, este de observat şi valoarea importantă a moştenirii lăsate de Paul Opriş, succesorii săi legali martorii”, arată ICCJ.

Pe de altă parte, nici relaţiile apropiate dintre Paul Opriş şi soţii Năstase nu constituie un element de probă în dovedirea afirmaţiei privind pretinsul caracter fictiv al tranzacţiei, aşa cum se afirmă de procurorii de caz, respectiva împrejurare constituind deopotrivă posibila explicaţie pentru vânzarea imobilului către Paul Opriş.

Împrejurarea că vânzarea imobilului aparţinând Tamarei Cernasov s-a făcut către un cunoscut al familiei Năstase nu dovedeşte în sine nimic, realitatea demonstrând că nu în puţine cazuri vânzările se efectuează prin intermediul unui cunoscut comun.

Totodată, a rezultat că decesul lui Paul Opriş, intervenit la scurt timp după declanşarea anchetei penale, a fost precedat de o lungă perioadă de boală, deplasări şi tratamente în străinătate, ceea ce poate explica lipsa prezenţei sale la imobil şi neimplicarea în supravegherea lucrărilor de construcţie.

Acuzarea a încercat să acrediteze ideea că urmaşii lui Paul Opriş nu au avut cunoştinţă despre existenţa proprietăţii, aşa explicându-se de ce aceste persoane nu s-au implicat ei înşişi în supravegherea lucrărilor de construcţie.

„Acuzarea nu s-a preocupat niciun moment de aspectul vizând condiţiile în care Tamara Cernasov dobândise imobilul înstrăinat ulterior către Paul Opriş, interesând dacă acesta fusese cumpărat din bani proprii, adică dacă Tamara Cernasov dispusese la momentul dobândirii imobilului de sumele necesare achitării preţului din contract, şi nici dacă Paul Opriş achitase, la rândul său, preţul convenit pentru dobândirea imobilului de la Tamara Cernasov, interesând dacă situaţia sa patrimonială de la momentul încheierii contactului înregistrase modificările corespunzătoare achitării preţului vânzării.

Or, în condiţiile în care nu s-a stabilit că vânzarea-cumpărarea dintre Tamara Cernasov şi Paul Opriş a fost una de conivenţă, se impune prezumţia legală că proprietarul imobilului este şi beneficiarul lucrărilor, mai arată judecătorii.

Înalta Curte mai constată şi faptul că materialul probator administrat în cauză nu dovedeşte ca valoarea lucrărilor cu geam termopan executate la imobilul din localitatea Cornu, proprietatea soţilor Năstase, să fi fost superioară sumei de 60.000 de dolarti achitată cu titlu de preţ al lucrării. „În condiţiile în care s-a stabilit neechivoc că inculpata Daniela Năstase achitase în contul lucrării suma de 60.000 USD, echivalentul a 52.668,45 EURO (paritatea USD/ EURO la cursul valutar din 7.08.2003, când a avut loc predarea sumei de bani), rezultă că a fost plătită în întregime contravaloarea lucrării de tâmplărie cu geam termopan executată de SC REGAL GLASS”, arată sursa citată.

Potrivit ICCJ, implicarea inculpatei Irina Paula Jianu în executarea lucrărilor de la Cornu a urmărit exclusiv ascunderea în acte a beneficiarilor lucrării, dar nu pentru a disimula pretinsele foloasele necuvenite oferite inculpatului Adrian Năstase – care a achitat suma de 60.000 USD prin plata efectuată către martorul Bălănescu Bogdan şi care acoperea integral valoarea tâmplăriei cu geam termopan montată la imobil, ci pentru a justifica averea primului ministru, în ipoteza efectuării unui control al averii, similar importurilor de bunuri din Republica Populară Chineză.

În 30 martie 2012, instanţa supremă l-a condamnat în dosarul „Zambaccian” pe fostul premier Adrian Năstase la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pentru şantaj (a fostului consul în China Ioan Păun, martorul prinicpal al acuzării în dosar-n.r), fiind achitat însă pentru infracţiunea de luare de mită.

Şi soţia fostului premier, Dana Năstase, a fost condamnată la trei ani de închisoare tot cu suspendarea executării pedepsei, pentru „participaţie improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală”, fiind achitată pentru complicitate la luare de mită şi şantaj.

Fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, Irina Paula Jianu, trimisă şi ea în judecată în acest dosar, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu executare. Astfel, instanţa a dispus în cazul acesteia o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru folosirea bunurilor societăţii comerciale împotriva scopurilor acesteia şi o altă pedeapsă, de trei ani de închisoare, pentru participaţie improprie la folosirea de documente false la vamă. Aceste două pedepse au fost contopite de instanţă, Jianu urmând să exercute pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani de închisoare.

Decizia a fost contestată la un complet de cinci judecători ai instanţei supreme.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă