Deşi atacul de la New Delhi nu poate fi considerat de către autorii săi decât parţial reuşit (soţia unui diplomat israelian şi trei civili indieni au fost răniţi), iar cel de la Tbilisi a fost un eşec, bomba de sub o maşină a ambasadei israeliene fiind descoperită şi dezamorsată de poliţie, ele par să indice resuscitarea unei campanii anti-israeliane purtată de Iran, care şi-a atins punctul culminant în 1994, odată cu atacul asupra centrului cultural evreiesc din Buenos Aires, soldat cu 85 de victime. Iranul a negat implicarea în cele două atacuri, susţinând că acestea ar fi fost înscenate de serviciul secret israelian Mossad pentru a pune Teheranul într-o lumină proastă, relatează cotidianul britanic The Telegraph.
Un alt incident care ar putea fi legat de cele din India şi Georgia a avut loc în capitala Thailandei, Bangkok, unde un cetăţean iranian a fost arestat după ce s-a rănit accidental aruncând o grenadă. Iranianul era căutat de poliţie în urma exploziei unei case care servea, conform autorităţilor, drept centrală de comandă a unei celule teroriste iraniene.
Incidentele survin pe fondul tensiunii crescânde între Iran şi Israel – şi pe cel al presiunilor puternice făcute de statul evreu la Washington, în vederea unui atac împotriva facilităţilor nucleare iraniene înainte ca acestea să reuşească să obţină materialul necesar construcţiei unei bombe atomice.
Obama, între diplomaţie şi uz de forţă
În acest context poate fi pusă şi recenta vizită a şefului Mossadului, Tamir Prado, la Washington. După cum relatează publicaţia americană Newsweek, Prado „a dorit să ia pulsul administraţiei Obama şi să determine care ar fi consecinţele unui bombardament israelian al facilităţilor nucleare iraniene în ciuda obiecţiilor Statelor Unite”.
Politica lui Barack Obama faţă de Iran a fost de la începutul preşedinţiei acestuia dominată de două aspecte aparent opuse: în primul rând, Obama încearcă să urmeze maxima preşedintelui Teddy Roosevelt: „Vorbeşte încet, dar poartă o bâtă mare”. Preşedintele american a încercat în repetate rânduri să câştige bunăvoinţa Teheranului şi să încerce să îi convingă pe cale diplomatică pe fundamentaliştii aflaţi la conducerea Iranului să renunţe la construcţia unei arme nucleare. Totodată, el a fost nevoit să ţină cont şi de obiecţiile serviciilor secrete americane; CIA poartă de mai mulţi ani un război „în umbră” împotriva Iranului, care constă dintr-o campanie ultrasecretă de a încetini – prin sabotaj şi alte mijloace – cercetarea iraniană în domeniul îmbogăţirii uraniului. În primele zile ale preşedinţiei lui Barack Obama, şefii serviciilor secrete s-au întâlnit în repetate rânduri cu acesta şi i-au făcut clară necesitatea continuării acestei campanii. O oprire, fie ea şi temporară, ar fi putut duce la ruperea contactului agenţilor CIA cu oamenii de legătură din Iran. Conform Newsweek, Obama a decis în 2009 să urmeze ambele căi, ajungând la concluzia că un succes al campaniei de sabotaj purtate de CIA ar însemna, totodată, că diplomaţia va avea mai mult timp la dispoziţie pentru a ajunge la un acord cu guvernul iranian.
Diferenţe între CIA şi Mossad
Deşi atât Israelul cât şi Statele Unite urmăresc acelaşi scop în privinţa Iranului, există totuşi diferenţe majore între serviciile secrete ale celor două state. În timp ce Israelul este de părere că scopul scuză aproape toate mijloacele (inclusiv asasinarea unor oameni de ştiinţă care lucrează în cadrul programului nuclear iranian), SUA nu se implică în asemenea activităţi. „Israelienii se ocupă de partea cinetică, iar noi de activităţile non-cinetice, uneori împreună cu ei”, a declarat pentru Newsweek un oficial al Pentagonului. O altă sursă a publicaţiei americane, un oficial al CIA, explică relaţia dintre Mossad şi CIA în privinţa asasinărilor şi „accidentelor industriale” din Iran astfel: „Israelienii nu vor să ne spună, şi noi nu vrem să ştim”.
Conform Newsweek, schimbul de informaţii dintre cele două servicii secrete a avut de suferit – ceea ce îi îngrijorează mai ales pe americani. De asemenea, înfuriaţi de poziţia ambiguă a Casei Albe, care a refuzat să dea Israelului garanţia că SUA ar interveni în cazul în care construcţia unei bombe atomice iraniane ar fi aproape de final, israelienii nu mai exclud posibilitatea de a ataca Iranul fără susţinerea iniţială a SUA. Iar acesta este şi marele coşmar al lui Barack Obama: că Israelul ar putea începe un război pe care Statele Unite vor fi nevoite să îl termine.
