La un an de la preluarea puterii de către islamistul Mohamed Morsi, provenit din confreria Fraţilor Musulmani, Egiptul este profund divizat între adversarii lui Morsi, care denunţă o derivă autoritară a puterii, destinată să instaureze un regim ideologic şi politic dominat de islamişti, şi partizanii săi, pentru care el este legitimat de primele alegeri prezidenţiale libere din istoria ţării.
La originea manifestaţiilor contra lui Morsi cu prilejul primei aniversări a preluării funcţiei ca primul preşedinte civil al Egiptului, mişcarea Tamarrud – Rebeliunea, în arabă – i-a cerut şefului statului să părăsească puterea până marţi seară. În caz contrar, a ameninţat că va angaja o mişcare de „nesupunere civilă”. În comunicatul său, Tamarrud a chemat armata, poliţia şi aparatul judiciar „să se poziţioneze clar alături de voinţa populară reprezentată de mulţimea” manifestanţilor de duminică.
Tamarrud, susţinută de numeroase personalităţi şi de mişcările de opoziţie laice, liberale sau de stânga, a anunţat că a adunat 22 milioane de semnături pentru alegeri prezidenţiale anticipate, un număr mult mai mare decât cel al electorilor lui Morsi în iunie 2012 – 13,23 milioane. Între altele, Tamarrud a respins apelul la dialog lansat de Morsi, subliniind că este „imposibilă acceptarea de jumătăţi de măsură“. „Nu există alternativă decât finalul paşnic al puterii Fraţilor Mmusulmani şi a reprezentantului lor, Mohamed Morsi“.
Cea mai mare manifestaţie din istoria ţării
Duminică, şase manifestanţi au fost ucişi în ciocnirile violente dintre pro şi anti-Morsi, iar coloanele de protestatari, de o amploare fără precedent de la revolta care a determinat căderea lui Hosni Mubarak la începutul anului 2011, au defilat scandând „Pleacă” şi „Poporul vrea căderea regimului”. Armata a estimat la „14 milioane” numărul manifestanţilor ieşiţi în stradă – populaţia ţării este de 84 milioane –, o sursă militară declarând că este „cea mai mare manifestaţie din istoria Egiptului”.
Temându-se de tulburări grave, armata şi poliţia au fost desfăşurate în întreaga ţară pentru a întări protecţia instalaţiilor vitale, în special Canalul Suez.
Luni, cotidianul independent Al Masry al-Youm menţiona că protestatarii au lansat „Revoluţia din 30 iunie”, subliniind mareea umană ieşită în stradă pentru a cere plecarea preşedintelui Morsi şi a permite instituţiilor statului să pregătească alegeri prezidenţiale anticipate. Unul dintre principalii lideri ai opoziţiei, naţionalistul de stânga Hamdeen Sabbahi, a cerut armatei să acţioneze pentru a face respectată „voinţa poporului” dacă Morsi nu pleacă de bunăvoie.
Patru miniştri egipteni şi-au prezentat luni demisia. Miniştrii Turismului, Mediului, Comunicaţiilor şi Afacerilor Juridice, precum şi parlamentari şi-au prezentat demisia colectivă premierului Hicham Qandil.
Atacarea sediului Frăţiei
Luni, manifestanţii ocupau şi jefuiau sediul Fraţilor Musulmani, atacat în cursul nopţii după ciocnirile sângeroase – şase morţi – dintre partizanii şi opozanţii preşedintelui Mohamed Morsi, provenit din puternica Frăţie Musulmană.
Sediul, situat în cartierul Moqattam din estul capitalei Cairo, a fost invadat şi distrus de atacatori, după ce fusese parţial incendiat în noaptea de duminică spre luni.