România pare că supraviețuiește aproape în mod miraculos celei mai mari calamități politice care s-a abătut asupra sa în ultimii patru ani. Bilanțul încercărilor repetate ale Uniunii Social Liberale (USL) de a dărâma statul de drept este atât de dezastruos încât e perfect rațional să sperăm că această monstruoasă coaliție va rămâne doar un experiment nereușit al perioadei de criză economică și morală pe care o traversăm.
Ultimul scandal, cel al procurorului general Tiberiu Nițu, care ar fi beneficiat ilegal de escortă din parte Poliției Rutiere oferită fără drept de fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, după cum a arătat DNA, este doar apogeul unui șir lung de derapaje care a început în vara lui 2012. Vara când USL-ul a călcat în picioare cam orice lege care se putea încălca doar pentru a-și vedea mai repede visul de a scăpa de președintele Traian Băsescu și de a pune mâna pe putere. Atunci, uniunea social liberală a beneficiat de sprijinul popular – să nu uităm de “scrisoarea către Uniunea Europeană” a intelectualilor – din partea românilor sărăciți de criză, care au votat mai mult din răzbunare decât din rațiune.
Dar opțiunea aceasta vindicativă era cât pe ce să se întoarcă împotriva noastră, cu consecințe dintre cele mai grele, încât acum ne mirăm cum de merge înainte anticorupția, când este sabotată chiar și din interiorul sistemului de justiție.
Cu ce am rămas după patru ani de USL? Cu un prim ministru, Victor Ponta, trimis în judecată în timp ce mai era în fruntea guvernului. Cu un procuror general, Tiberiu Nițu, anchetat de colegii săi. Cu un vicepremier, Gabriel Oprea, care și-a dat demisia cu forța, după ce un polițist a murit ca să-l escorteze în viteză prin oraș. Cu un președinte fondator de partid, Dan Voiculescu, condamnat la numai puțin de zece ani de închisoare.
Cu primari de orașe mari, precum Gheorghe Nichita de la Iași și Radu Mazăre de la Constanța, urmăriți penal pentru corupție și trecuți prin arest preventiv.
Cu un parlament care a apărat cu înverșunare deputați sau senatori implicați în dosare penale, precum Varujan Vosganian sau Dan Șova într-o primă fază.
Cu “marțea neagră” a amnistiei și grațierii corupților din același Parlament. Cu amendamentul de care se rușinează deputatul Nicolae Păun pentru că le-a permis unor deținuți de lux, precum George Copos sau Gigi Becali, să iasă mai repede din închisoare.
Cu patru foşti miniştri, printre care marele colecționar de artă în pereți, Darius Vâlcov, cu 20 parlamentari, cu 14 primari şi nouă preşedinţi de Consilii Judeţene trimişi în judecată pentru corupţie numai anul trecut.
Uniunea Social Liberală a venit la putere pe un val uriaș de susținere, dar tocmai această susținere a populației credule a permis afirmarea pe scena politică a unor persoane care nu ar avea ce căuta într-o democrație veritabilă.
USL s-a dovedit construcția cea mai periculoasă a ultimului deceniu, care a ratat aproape milimetric să distrugă România.
