» In Dobrogea, productia de fructe a ajuns la o cincime fata de nivelul prognozat.
» Daca nu se iau solutii urgente, horticultura
risca sa dispara.
Dimensiunea dezastrului in care se gaseste agricultura constanteana a atins cote greu de imaginat. Pentru prima data in istorie, administratorii livezilor au luat hotararea sa irige fiecare copac in parte, pentru ca altfel acestia risca sa moara. La Fruvimed, societate care detine 360 de hectare de pomi si 1.500 hectare de vie, muncitorii sapa, cu ajutorul unui burghiu special, o groapa cu diametrul de 30 de centimetri, de aproape un metru adancime, pe care o umplu cu o suta de litri de apa. Jumatate este absorbita aproape imediat de pamantul care nu a mai vazut apa de cateva luni, timp in care a stat sub arsita soarelui dobrogean. "E ca si cum ai uda buzele unei persoane insetate", spune Viorel Popa, director tehnic al societatii. Daca ar fi fost apa in pamant, radacinile pomilor si-ar fi tras seva necesara; in conditiile actuale insa, pomii au inceput sa se usuce. Vorbele palesc insa in fata cifrelor: la Fruvimed, productia de caise a fost de 1.700 de kilograme la hectar, in timp ce prognoza de la inceputul anului indica 9.100 kg/ha. Aproape 20%. Desi se uda fiecare copac in parte, unii dintre acestia au inceput sa se usuce. Fiecare pom care moare produce o reactie in lant. In locul sau sau chiar foarte aproape de el nu poate fi plantat alt arbore pentru o perioada de patru ani. Apoi, mai sunt necesari patru ani pana cand noul copac incepe sa dea rod si inca trei pentru a ajunge la maximum de productie. Mai mult de un deceniu de munca si asteptare pentru a inlatura efectele secetei. "Toata productia de fructe a societatii a fost calamitata partial, iar total, circa 60 de hectare din 360 ha", a precizat Romel Nache, director general Fruvimed Medgidia. In ceea ce priveste plantatiile de vita- de-vie, acestea au fost calamitate pe circa 35-40% din suprafata totala, de 1.500 de hectare.
O problema fara rezolvare
Dimensiunea dezastrului in care se gaseste agricultura constanteana nu ar fi fost aceeasi daca terenurile ar fi fost irigate. Din pacate, si in cazurile in care au existat vointa si bani pentru a face acest lucru, au fost o serie de probleme. Conducerea societatii Fruvimed Medgidia a cerut Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare sa i se dea apa de irigat inca de la mijlocul lunii aprilie, in baza contractului existent intre parti si a taxei fixe platite. "Au motivat ca s-ar fi facut un grafic, din 2006. Vroiau sa astepte pana in luna august ca sa dea apa. O chestie absurda. Eu zic ca totul a fost un pretext, pentru ca in contractul nostru se stipula ca apa costa 600 de lei pe hectar, iar pana cand ne-au dat apa, ei au mai facut un calcul, astfel apa a ajuns la 800 de lei plus TVA. Am primit apa exact cand se coceau ciresele!", a precizat Romel Nache. Calculul este bazat numai pe faptul ca s-a marit nivelul apei in canal, de la 2,5 metri la 4,5 metri, pentru a se mari astfel evaporarile si pierderile. "De cand s-a dat apa pana s-a oprit, nivelul in canal nu a fost mai mare de 1,5 metri. Mai mult, noaptea nu am putut sa irigam pentru ca nu am avut nivel suficient in canal", a mai spus directorul general. In plus, calitatea apei a fost deplorabila; ANIF nu s-a ingrijit sa curete canalele. Toate buruienile si daunatorii de acolo au ajuns in pamant, astfel ca tratamentele pentru pamant au fost ineficiente. "Cert este un lucru: ANIF este stat in stat. Ei isi fac calculele, ei isi aproba, ei isi stabilesc termenele. Din taxa fixa si din subventiile acordate pentru reparatii, intretinere canale, etc. s-au obtinut anumite sume de bani, cu care nu se stie ce s-a facut. Apa pe care o ofera ei e sub orice critica", spune Romel Nache.
Subventia, o nimica toata
Statul acorda o subventie pentru irigatii, care in cazul Asociatiilor Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii (AUAI) poate ajunge la 90% din valoare. Cei care s-au folosit de ea spun insa ca este o simpla… poveste frumoasa, pentru ca se acorda numai pentru 1.000 metri cubi. La seceta din acest an, pomii au nevoie de cel putin 3.000 de metri cubi de apa. In cazul Fruvimed, cifrele platite nu mai necesita comentarii: nota de plata pentru irigatiile din iunie a fost de 162 milioane lei vechi (cu subventii), pentru ca apoi sa creasca de aproape zece ori: 1,432 miliarde lei in iunie si 1,56 miliarde pentru primele 27 de zile din iulie. Subventia a fost acordata pentru 160.000 metri cubi de apa, in timp ce necesarul a fost, in perioada respectiva, de 500.000 metri cubi.
