Tiraspolul şi Chişinăul trebuie să renunţe la poziţiile lor radicale, iar Transnistriei trebuie să i se acorde un statut special, pentru că nici ideea independenţei Transnistriei, nici cea a Moldovei ca stat unitar nu-şi găsesc sprijin internaţional, a declarat duminică ministrul rus de externe, citat de Agerpres.
„Organizăm la 21 iunie, la Moscova, o întâlnire în format ‘5 plus 2’ (Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina şi OSCE, plus UE şi SUA ca observatori), unde toate părţile sunt aşteptate şi unde am dori să declarăm fără echivoc că relansăm procesul politic”, a declarat Serghei Lavrov într-un interviu pentru postul de radio Eho Moskvî.
Tiraspolul şi Chişinăul trebuie să renunţe însă la poziţiile lor extreme şi radicale, care împiedică reglementarea transnistreană, a spus ministrul rus de externe. „Dacă moldovenii zic: ‘Nu vom negocia decât pe baza legii din 2005 referitoare la statul unitar’, Tiraspolul nu va ezita să dea replica: ‘Şi noi, cei de pe partea stângă (a Nistrului – n.r.), nu vom vorbi decât plecând de la referendumul (…) cu privire la independenţa noastră’ „, a spus şeful diplomaţiei de la Moscova. „Trebuie să se renunţe la aceste poziţii extreme”, a pledat Lavrov.
Consultări informale în formatul 5+2 privind conflictul transnistrean au avut loc la începutul lunii aprilie la Viena, însă nu s-a ajuns la un acord în vederea reluării negocierilor oficiale, în pofida aşteptărilor exprimate de Chişinău. Negocierile oficiale în formatul 5+2 sunt blocate din 2006, după ce Transnistria a refuzat să mai participe. Analiştii consideră că decizia aparţine, de fapt, Moscovei, care a preferat negocieri bilaterale prin care îşi putea exercita o influenţă mai mare.
În martie anul acesta, ministrul rus de externe Serghei Lavrov sugera că Rusia nu îşi va retrage armamentul din Transnistria, decât după soluţionarea conflictului, argumentând că nu poate folosi forţa pentru a convinge autorităţile de la Tiraspol, care se opun transferului de muniţii ruse. Lavrov a declarat atunci că Rusia este dispusă şi interesată de transferul de armament din Transnistria, precum şi de o schimbare a formatului forţelor de menţinere a păcii – pe care le-ar vedea plasate mai degrabă sub mandat OSCE – dar numai după ce se va ajunge la o soluţie în conflictul transnistrean.
Potrivit şefului diplomaţiei ruse, această soluţie este acordarea unui statut special Transnistriei, în cadrul unei Moldove unificate, căreia ar urma să-i fie respectată integritatea teritorială, dar, a ţinut să sublinieze Lavrov, ar trebui, de asemenea, ca Moldova să-şi menţină neutralitatea înscrisă în Constituţie.
Lavrov a accentuat, în aceste condiţii, că importantă este reluarea oficială a negocierilor în format 5 plus 2, în cadrul cărora a pledat din nou pentru dialog direct între Chişinău şi Tiraspol, arătând clar că Moscova doreşte ca Transnistria să aibă statut de parte egală în discuţii (ceea ce Chişinăul respinge).
Luna trecută, preşedintele comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat a Rusiei, Konstantin Kosacev, declara că
Rusia va accepta orice format de soluţionare a conflictului transnistrean, cu excepţia unui stat unitar care nu ar ţine cont de interesele poporului transnistrean.
Aceste declaraţii ale oficialilor ruşi renasc la Chişinău temerile că Rusia doreşte, de fapt, o federalizare a R. Moldova, aşa cum prevedea planul Kozak din 2003, respins în ultimul moment de Vladimir Voronin, pe atunci preşedintele ţării.
Legea din 2005 la care s-a referit Lavrov în interviul său de duminică priveşte regiunea transnistreană şi a fost votată de Parlamentul moldovean, prin consensul tuturor forţelor politice, acordându-i-se statut de „lege organică”. Este un proiect elaborat exclusiv de Chişinău, care are la bază Constituţia Republicii Moldova şi declaraţia Parlamentului moldovean din 10 iunie 2005, prin care clasa politică de la Chişinău, susţinută de societatea civilă, a cerut Rusiei să-şi retragă trupele de ocupaţie din Transnistria până la sfârşitul anului.
Legea atribuie Transnistriei statutul de autonomie în cadrul statului unitar suveran şi independent Republica Moldova, după modelul Autonomiei Găgăuze. Astfel, Transnistria va avea parlament local şi Constituţie adoptată în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, va avea drapel şi trei limbi de comunicare: română, ucraineană şi rusă. Alegerile legislative vor fi organizate în Transnistria exclusiv după demilitarizarea şi democratizarea regiunii. În lege se arată că după reunificare statul moldovean va avea un sistem unic de apărare, juridic, economic, vamal, social şi umanitar.
