În luna noiembrie, România Liberă a publicat o anchetă privind secretizarea tezelor de doctorat aflate în fondul Bibliotecii Naţionale a României, instituţia interzicând, practic, accesul publicului la tezele de doctorat susținute în România, cât şi accesul experților CNATDCU, cei care verifică acuzațiile de plagiat.
După patru zile de la publicarea materialului scris de jurnalistul Cătălin Prisacariu, Ministerul Culturii a emis un comunicat de presă, datat 29 noiembrie (ziua în care s-a publicat ancheta), dar pe care redacţiile l-au primit în data de 2 decembrie, în care se menţionează că ministrul Culturii, Corina Șuteu, a inițiat discuții cu Octavian Gordon, directorul general BNaR, și cu Mircea Dumitru, ministrul Educației, pentru a găsi soluția legală cea mai potrivită pentru problemele semnalate.
Ministerul Culturii a susținut, în comunicat, că, în septembrie 2016, Octavian Gordon a modificat un articol din Regulamentul privind accesul accesul utilizatorilor la colecțiile și serviciile Bibliotecii Naționale, dispunând să sisteze accesul la exemplarele originale din tezele de doctorat, fără a se consulta cu Ministerul Culturii.
De la sfârșitul lunii septembrie, Biblioteca Națională a României a interzis, practic, accesul publicului la tezele de doctorat susținute în România. Și nu doar publicului, ci și experților CNATDCU, cei care verifică acuzațiile de plagiat. Teoretic, accesul este încă permis, dar numai pentru varianta electronică a unei tezei. BNR, însă, susține că nu deține personal pentru realizarea copiilor electronice prin scanare. Citeşte mai departe!
În urma discuţiilor iniţiate de ministrul Culturii, s-a constatat că lucrările de doctorat pot fi consultate, însă doar în format electronic sau în variantă tipărită fotocopiată. Exemplarul original pe care îl primeşte instituţia reprezintă exemplarul-martor, în instanță, în procesele de drepturi de autor, precizează MC.
Facultățile păstrează în colecțiile bibliotecilor lor exemplare din tezele de doctorat susținute, exemplare la care accesul este liber, prin sălile de lectură. În cazul unor procese de plagiat, instanțele se adresează direct și exclusiv Bibliotecii Naționale a României pentru punerea la dispoziție a tezelor care formează obiectul unui proces, tocmai pentru că există garanția că, intrate în Depozitul Legal – Fondul Intangibil, nu pot apărea suspiciuni de sustragere, adăugare, înlocuire de fragmente din lucrare.
În ceea ce priveşte accesul experţilor CNATDCU la fondul acestor lucrări, în comunicatul remis redacţiei RL, se menţionează că cererile din partea acestora și ale Ministerului Educației vin prin adrese oficiale, prin Secretariatul Bibliotecii Naționale a României, sunt prioritare și sunt încadrate pe alt flux de lucru de către Serviciul Depozit Legal. Toate cererile venite pe această cale sunt rezolvate în timp util, păstrându-se legătura cu persoana delegată de Minister în această speță.
Conform legislației actuale, Biblioteca Națională a României trebuie să primească un exemplar pentru Fondul Intangibil, prin Legea nr. 111/1995 privind Depozitul Legal de documente, precum și un exemplar pentru colecțiile curente (accesibile în sălile de lectură), prin H.G. 134/2016 privind modificarea și completarea Codului studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2011. În cazul în care Biblioteca Națională a României primește un singur exemplar dintr-un titlu, acesta intră automat în Fondul Intangibil – Depozitul Legal.
