23.7 C
București
miercuri, 28 septembrie 2022
AcasăSpecialMerkel negociază în secret cu Putin un plan de pace

Merkel negociază în secret cu Putin un plan de pace

Potrivit The Independent, Germania şi Rusia au lucrat la un plan secret care ar putea pune capăt crizei în Ucraina, o soluţie paşnică ce poate pune capăt şi tensiunilor internaţionale generate de această criză. Moscova a ripostat la noile sancţiuni americane şi europene impuse în contextul crizei ucrainene, în timp ce guvernul de la Kiev acuză rebelii pro-ruşi că plasează mine în jurul locului prăbuşirii avionului Malaysian Airlines pentru a împiedica ancheta experţilor.

Cotidianul britanic The Independent dezvăluie că planul de pace, în curs de elaborare, negociat între cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele rus, Vladimir Putin, se articulează în jurul a două puncte principale – stabilizarea frontierelor Ucrainei şi furnizarea acestei ţări în dificultate financiară susţinere economică, în special un nou acord energetic ce ar asigura securitatea aprovizionării cu gaz rusesc. Mai controversat este faptul că, dacă propunerea Angelei Merkel ar fi acceptabilă de ruşi, Kremlinul cere recunoaşterea independenţei Crimeii şi a anexării ei de către Rusia de către comunitatea internaţională. O mişcare pe care unii membri ai ONU o găsesc dificil de aprobat.

Surse apropiate negocierilor secrete afirmă că prima parte a planului de stabilizare necesită ca Rusia să retragă susţinerea sa financiară şi militară pentru grupările separatiste pro-ruse care operează în estul Ucrainei. În cadrul acordului, regiunea va avea puteri descentralizate. De asemenea, preşedintele ucrainean trebuie să fie de acord că nu va cere aderarea la NATO. În schimb, preşedintele Putin nu va căuta să bliocheze sau să se interfereze în noile relaţii comerciale ale Ucrainei cu UE.

Al doilea punct major prevede ca Ucrainei să i se ofere un nou contract pe termen lung cu Gazprom, furnizorul de gaz rusesc, pentru aprovizionările viitoare şi preţul gazului. Tentativa cancelarului Merkel de a acţiona ca intermediar între Putin şi preşedintele ucrainean Poroşenko a fost blocată de doborârea avionului civil malaiesian dar surse apropiate discuţiilor susţin că planul german de pace „se află pe masă deşi negocierile se află în punct mort din cauza catastrofei MH17 dar va redemara odată cu ancheta”.

Kremlinul ripostează

Liderii Rusiei strâng rândurile contra noilor sancţiuni occidentale care au crescut presiunea asupra ­economiei ţării. Sancţiunile impuse de SUA şi UE asupra sectorului financiar şi ­industriei apărării reprezintă o lovitură dură pentru proiectele Moscovei de modernizare. În războiul economic dintre Moscova şi UE, autorităţile ­sanitare ruse au anunţat limitarea ­importurilor de fructe şi legume ­provenite din Polonia – decizie care ar putea fi extinsă la ansamblul UE – ­după ce fusese interzis importul de carne, peşte şi alte alimente din Ucraina.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a reacţionat la posibilitatea ca Rusia să nu primească nava Mistral pe care Franţa trebuie să o livreze flotei Rusiei, conform unui contract de 1.200 milioane euro semnat în 2011. „Dacă Franţa eşuează, Rusia este gata să construiască propria voastră navă”.

Confruntarea dintre Rusia şi Occident a intrat într-o nouă fază după anunţarea măsurilor internaţionale mai puternice contra Rusiei din cauza susţinerii rebelilor din Ucraina şi analiştii estimează că Occidentul trebuie să fie pregătit ca Putin „rănit” să devină şi mai agresiv.

Comisia Europeană a publicat numele a opt ruşi, din care unii asociaţi ai preşedintelui Putin, şi trei societăţi ale căror averi au fost îngheţate în cadrul sancţiunilor. Arkadi Rotenberg, partenerul de judă al liderului rus şi care era pe lista SUA din martie, Iuri Kovalciuk şi Nikolai Şamalov sunt principalii acţionari la Banca Rossia, întreprindere din Sankt Petersburg care s-a dezvoltat rapid după mutarea lui Putin la Moscova şi ajungerea în fruntea statului, în 2000. Pe listă se află şi Banca comercială naţională din Rusia, prima bancă ce a mers în Crimeea după anexarea regiunii. Alte două întreprinderi sancţionate sunt fabricantul de arme anti-aeriene Almaz-Antei şi compania aeriană Dobroliot, care operează zboruri între Moscova şi Simferopol, în Crimeea.

Interdependenţă

Mulţi sunt conştienţi de puternica dependenţă a Rusiei de exporturile în domeniul energiei deşi nu este la fel de puternică dependenţa de capital extern, arată Lubomir Mitov, economist şef pentru Europa de Est la Institut International Finance, asociaţia celor mai mari bănci private din lume. Dependenţa financiară este talonul lui Achile al economiei ruse. Între 2000 şi 2013, soldul pozitiv al balanţei externe (excedent de cont curent) a trecut de la 18% la 1,6% din PIB, în pofida creşterii cursului petrolului. Dar Rusia trebuie să facă faţă unor rate de plăţi ale datoriei externe în următoarele 12 luni – 127.000 milioane euro, ceea ce implică neîncrederea refinanţării datoriei pe termen scurt sau căutarea de surse de finanţare internă, arată Bridgewater, cel mai mare fond de acoperire din lume. Este adevărat că Rusia dispune de rezerve suficiente pentru a face faţă dificultăţilor suplimentare pentru accesul la finanţare pentru 360.000 milioane şi Banca Centrală poate imprima oricâte ruble dacă este necesar, chiar dacă asta implică o enormă depreciere a monedei şi o inflaţie galopantă. Însă investitorii străini se vor afla prinşi în capcana sancţiunilor contra Rusiei şi deja fluxul net de capitaluri străine este negativ.

NATO, avertisment britanic

Un raport al Comitetului de Apărare din Camera Comunelor a Marii Britanii arată că NATO nu este pregătită pentru a face faţă noilor ameninţări din partea Rusiei şi membrii militari ai Alianţei nu pot avea o voinţă politică colectivă de a lua măsuri concertate pentru prevenirea unui atac. Comandamentul, controlul structurilor NATO, capacitatea alianţei de a preveni şi a da un avertisment suficient de puternic în faţa unui atac potenţial şi starea forţelor sale au toate lacune grave, avertizează un grup de deputaţi din toate partidele. Un alt raport remis de un grup de foşti miniştri ai Apărării ruşi şi europeni avertizează asupra probabilităţii crescânde a unei confruntări directe neplanificate între forţele ruse şi NATO ce ar duce la un război accidental şi cere o ameliorare a comunicării dintre cele două părţi.

„Încărcătura 200”

Pe internet există câteva zvonuri privind rănirea sau capturarea colonelului Igor Strelkov, cetăţean rus şi „ministrul Apărării” în autoproclamata republică Doneţk. Zvonuri neconfirmate oficial şi care ar fi provocate de relatarea unui recent transport cu trupurile mercenarilor ruşi ucişi în luptele din Ucraina spre Rusia. „Încărcătura 200”, numită aşa de ziarişti referindu-se la codul înscris pe camioane, este una din dovezile directe ale implicării Rusiei în conflictul care se derulază în estul ucrainean. În pofida acestei evidenţe, Putin continuă să nege prezenţa mercenarilor ruşi pe solul ucrainean. Jurnalistul rus Pavel Lobkov de la Novaia Gazeta arată că trupurile acestor soldaţi neoficiali ai Kremlinului sunt întotdeauna îngropate la întâmplare şi mărturiile rudelor lor sunt interzise a fi difuzate de media rusă.

Cele mai citite

O fabrică din Cluj a blocat 12,5% din flota de locomotive electrice a Muntenegrului. FOTO

O mică fabrică privată din Cluj a reușit, de mai bine de 60 de zile, să țină blocată 12,5% din flota de locomotive electrice...

Suntem pro-Europa, dar împotriva eurocrației!

Prin impunerea sancțiunilor împotriva Rusiei, europenii s-au împușcat în picior, zicea în vară Viktor Orbán. “Rusia nu a căzut în genunchi, europenii au devenit...

Ciucă a cerut sprijinul Coreei de Sud pentru aderarea României la OCDE

Premierul Nicolae Ciucă a avut o întrevedere cu omologul său sud-coreean Han Duck-soo, prilej cu care demnitarul român a solicitat sprijin pentru aderarea la...
Ultima oră
Pe aceeași temă