A castigat patru Oscar-uri, a strans peste 460 de milioane de dolari din incasari si a deschis portile cinematografiei viitorului. Simbioza intre spectacol si audio-vizual si filosofie, 'The Matrix', un fenomen al genului stiintifico-fantastic, a implinit saptamana aceasta 10 ani de existenta, noteaza ziarul el Mundo, citat de Agerpres.
De la imaginea cibernetica a genericului, cu literele si numerele verzi care se succedau aparent fara o ordine anume si care au servit apoi drept imagine de fond pentru mii de computere si pana la trepidantul si romanticul sau sfarsit, "The Matrix", in pofida premierei sale din 1999, a facut saltul la cinematografia secolului XXI.
Thomas Anderson (Keanu Reeves), alias Neo, descopera gratie mentorului sau Morfeu (Laurence Fishburne), considerat unul din subiectii cei mai periculosi de autoritati, ca lumea in care traieste este o iluzie generata de calculator, derulata in fata ochilor sai pentru a ascunde adevarul. Acest adevar in Matrix este ca oamenii sunt sclavii masinilor si care s-au razvratit intr-un anumit moment al istoriei. Asa cum explica filmul, exista "campuri nesfarsite in care nu ne nastem. Suntem cultivati".
Intre timp, populatia traieste intr-o realitate virtuala, aceeasi care distrage mintile – intr-o actualizare a mitului pesterii lui Platon – in timp ce corpurile noastre sunt folosite ca sursa de energie pentru buna functionare a masinilor. Si aici incepe misiunea, incarcata de simboluri crestine, pentru Neo – anagrama lui "One", cel ales – care trebuie sa conduca lupta pentru eliberarea omenirii din orasul Sion, cu ajutorul lui Trinity (Carrie-Anne Moss). "Imi inchipui ca acum te simti putin ca Alice din Tara Minunilor dupa ce te-ai intalnit cu Iepurele", ii spune la prima sa intalnire Morfeu lui Neo, aceeasi senzatie pe care o resimti la vederea prima data a acestui cocteil de titluri clasice. Fratii Larry si Andy Wachowski, regizori si scenaristi ai filmului si-au impanat opera, care a generat atatia admiratori dar si detractori cu omagii filmelor pe care le iubesc. De la dilemele privind inteligenta artificiala, ca in 'Terminator', si aspectul vizual – cu accente de cyberpunk, amintind de "Blade Runner", la parazitul introdus in corpul uman si care seamana cu cel din "Alien", sau urmaririle pe acoperisuri din "Vértigo".
Acest thriller, cu banda sonora zbuciumata si plina de imaginatie, combina premisele genului science fiction cu tehnologia efectelor vizuale niciodata vazute pana atunci si care suscita o armata de imitatori. Se evidentiaza tehnica "bullet-time photography", o incetinire extrema a imaginii asistata de computer care inregistreaza pana la 12.000 de fotograme pe secunda. folosita in scenele in care Neo reuseste sa se eschiveze de gloantele dusmanilor sai. Undeva la jumatate de drum intre o povestire futurista a lui Philip K. Dick si filmele de arte martiale din Hong Kong, rezultatul final al oprerei fratilor Wachowski a angjat o dezbatere privind convergenta culturala, inteleasa ca o participare mult mai globala in manifestatiile sale. In jurul francizei (dupa "The Matrix" au urmat "The Matrix Reloaded" si "The Matrix Revolutions", ambele in 2003), s-a creat un intreg imperiu cu benzi desenate, pagini de internet, desene animate si jocuri video, ca parti ineluctabile la ora intelegerii a universului acestei saga.
Aceste piese de puzzle, care faceau referire una la altele au creat o narativa comuna, au dus povestea spre domenii inexplorate ale trilogiei, ceea ce a facut ca primirea celor doua continuari sa nu fie la fel de primite deoarece faceau trimitere la detalii pe care publicul nu le cunostea. Este ceea ce explica Henry Jenkins, fondator al programului de Studii Culturale la Institutul Tehnologic din Massachusetts, in cartea "Convergence Culture": "Multi critici au desfiintat urmarile pentru ca nu sunt suficient de logice si frizeaza uneori incoerenta". "Crezi in destin? Crezi ca detii controlul asupra vietii tale? Care este de fapt realitatea?" Sunt cateva din reflectiile pe care le lanseaza filmul de-a lungul celor 130 de minute, inainte ca Neo, transformat in Mesia, sa se adreseze direct spectatorului si sa plece in zbor. "Vin sa va arat o lume lipsita de reguli, fara controale, fara frontiere… unde totul este posibil. Incotro ne indreptam apoi? Este o decizie care depinde numai de voie".
