Marko Bela, 55 de ani, este din 1993 presedintele UDMR, fiind reconfirmat in aceasta functie de ultimul congres al Uniunii. UDMR ramane astfel singura formatiune care nu si-a schimbat garnitura de varf in ultimii 15 ani. Marko Bela a reusit din 1996 pana acum sa mentina UDMR intr-o forma sau alta la putere, dar cu toate acestea proiecte importante destinate in special minoritatii maghiare nu au reusit sa ajunga in faza de a fi puse in practica, altele insa de interes regional au fost propulsate mai ales de parlamentarii maghiari. Din 2005, Uniunea a fost adesea criticata pentru ca s-a opus atat in Parlament, cat si in Guvern reformelor anticoruptie.
– Congresul UDMR de acum cateva zile nu a decis nici restructurarea, nici reformarea Uniunii. Nu era nevoie?
– Eu cred ca in urmatorii ani in UDMR va avea loc o schimbare de generatii. Deja aceasta schimbare este partial pregatita, atat la nivel guvernamental, cat si la nivelul organizatiilor teritoriale. O schimbare de structura radicala nu prevad, desi exista voci care sustin transformarea UDMR in partid.
– Care ar fi avantajele transformarii in partid si care ar fi dezavantajele?
– Ca partid deciziile se iau mult mai rapid, dar si acum conducerea nationala este destul de operativa. Pentru a pastra echilibrul in Uniune suntem totusi obligati sa ne consultam cu toate organizatiile, cu reprezentantii societatii civile. Ca partid am putea actiona mai eficient, dar am risca sa pierdem destul de repede sustinerea comunitatii maghiare. In momentul in care UDMR s-ar transforma in partid, foarte repede ar aparea si celalalt partid maghiar.
– Liderii de opinie ai UDMR sunt relativ aceiasi de mai multi ani: Marko Bela, Gyorgy Frunda, Attila Verstoy etc., iar dvs. sunteti presedinte de aproape 15 ani. Dintre toate formatiunile politice autohtone, doar UDMR si-a pastrat in aceasta perioada acelasi lider. Este vorba de performanta sau UDMR se confrunta cu o criza de cadre?
– Eu as vrea sa cred ca este vorba de performanta pentru toti acesti oameni cu care am plecat la drum impreuna, dar apar si nume noi, Kelemen Hunor, Zsolt Nagy. Probabil ca, daca am face un inventar al parlamentarilor UDMR, acestia au ramas intr-adevar pe pozitii.
– Fiindca nu au avut unde sa migreze?
– N-au avut, dar UDMR a fost dupa 1990 o organizatie cu adevarat tanara. Eu, de exemplu, pentru ca se spune despre mine ca sunt cam longeviv, am aceeasi varsta cu presedintele si cu premierul, este deci vorba de aceeasi generatie care, mai devreme sau mai tarziu, va trebui sa predea stafeta.
– Care ar fi pentru dvs. principala performanta din 1993, de cand ati preluat conducerea UDMR?
– Am impus o politica de colaborare intre romani si maghiari, intre partidele romanesti si UDMR, astfel am combatut orice radicalizare a discursului etnic si de confruntare interetnica. UDMR a obtinut, de asemenea, schimbari semnificative pentru conditia de minoritar.
– Si care ar fi esecurile pe care vi le-ati putea reprosa?
– Sunt si neimpliniri, de aceea accentuam in ultima perioada problema dezvoltarii infrastructurii din Ardeal. N-am facut destul de mult. Tinutul Secuiesc este ramas in urma, iar in Transilvania nu avem nici un kilometru de autostrada.
– Cum de nu ati reusit sa faceti mai nimic in acest sens, desi sunteti de aproape zece ani la putere?
– Suntem si noi de vina ca in 17 ani nu s-a facut nimic pentru infrastructura in vestul tarii, dar sa stiti ca noi am fost cei care in perioada guvernarii PSD am militat pentru autostrada Transilvania impreuna cu romanii ardeleni din Executiv.
"Tökes ar putea impinge UDMR sub pragul de 5%"
– Listele UDMR pentru alegerile europarlamentare nemultumesc o parte a opiniei publice maghiare. Multi se intreaba, de pilda, de ce ministrul Comunicatilor, Zsolt Nagy, cercetat de Parchet intr-un scandal de spionaj, ar fi mai atractiv decat pastorul Laszlo Tökes?
– Noi am incercat sa colaboram cu Laszlo Tökes timp de un deceniu si nu am reusit, fiindca niciodata nu a acceptat pozitiile comune si mereu a avut opinii separate. Nu putem sa-l trimitem la Bruxelles fiindca nici acum nu ar reprezenta opinia comuna a UDMR si ne-am trezi ca Uniunea ar vorbi pe mai multe voci la Parlamentul European. Noi am incercat mereu sa impunem dialogul, in vreme ce Laszlo Tökes – confruntarea.
– E mai atractiv Zsolt Nagy, aflat deocamdata in atentia Parchetului General?
– Zsolt Nagy a facut treaba la Ministerul Comunicatiilor, este bine pregatit, cu experienta, cunoscut.
– Cunoscut mai ales dupa scandalul in care a fost implicat.
– Acuzatiile de tradare de tara si spionaj aduse unui ministru maghiar sunt fabulatii si, cunoscandu-l, nu pot sa dau crezare acestor acuzatii fanteziste.
– Nu e problematic pentru dvs. ca viceprim-ministru sa spuneti ca acuzatiile Parchetului sunt fabulatii?
– Da, e foarte periculos sa acuzi un ministru maghiar de tradare de tara.
– Nu conteaza in ecuatie ca e sau nu maghiar, la fel ca fostul ministru al Economiei Seres, care e roman, si Nagy este cercetat penal.
– Astfel de acuze grave au fost lansate inainte de a fi fondate.
– Parchetul General are o serie de argumente si pana la finalizarea anchetei nu se poate trage o concluzie. De ce UDMR prefera sa defileze cu o persoana pusa sub acuzare, nu are si alti politicieni?
– Nu accept sa ma ghidez dupa niste presupuneri inainte ca justitia sa se pronunte.
– Daca Laszlo Tökes reuseste sa stranga destui aderenti pentru a ajunge in Parlamentul European, UDMR va fi pusa in offside?
– Ar avea nevoie de peste 300.000 de voturi, pe care practic nu le poate strange, dar intr-adevar Tökes ar putea impinge UDMR sub pragul de 5%.
– Este un risc pe care vi-l asumati?
– UDMR a obtinut la alegerile din 2004 in jur de 630.000 de voturi, deci va dati seama ca nimeni nu poate lua jumatate din aceste voturi, nici Tökes, nici altii, dar daca rupe destule voturi de la UDMR, atunci ne poate afecta.
– Nu era mai eficient sa negociati aceasta candidatura pentru a face un pas spre reconcilierea cu Uniunea Civica Maghiara (UCM), care ar putea deveni o alternativa pentru maghiarii din Romania?
– Nu avem un conflict in comunitate.
– Chiar daca nu-l recunoasteti, acesta mocneste.
– Am incercat sa conlucram si acum portile UDMR sunt deschise pentru cei din UCM.
– Ce va desparte de UCM?
– Aceasta formatiune, careia unii ii dau importanta foarte mare, in cativa ani nu a reusit sa stranga 25.000 de semnaturi pentru a se inregistra ca formatiune politica, iar UDMR a strans intr-o luna 250.000 de semnaturi necesare in 2004 pentru depunerea candidaturii pentru prezidentiale.
– Au trecut doi ani de cand sunteti din nou la putere si nu ati reusit sa faceti prea multe pentru comunitatea maghiara, nici macar Legea statutului minoritatilor nu ati reusit sa o promovati, desi se afla in programul de guvernare. De ce?
– Colegii nostri nu s-au tinut de cuvant, desi initial toti partenerii de guvernare au fost de acord cu acest proiect.
– V-ati fi asteptat ca PC sa sustina legea minoritatilor?
– Nu, dar ne-am fi asteptat ca democratii sa o faca, nu mai vorbim de Partidul Conservator, care oricum a iesit de la guvernare si avem un guvern minoritar. Dar am avut o perioada in care guvernul era majoritar si cand si conservatorii s-ar fi conformat unui vot comun.
– PC a pus tot felul de conditii.
– Nu, Partidul Democrat este cel care nu a acceptat, desi la inceput toata lumea a fost de acord, inclusiv presedintele tarii. Am avut o discutie restransa cu premierul si presedintele inainte de formarea coalitiei, unde am discutat problema legii minoritatilor, inclusiv ideea de autonomie culturala. Toata lumea a fost de acord, toti liderii partidelor coalitiei. In guvern a fost adoptat proiectul, pentru ca ulterior sa ne trezim ca PD si PC se opun.
– De s-a produs aceasta fractura?
– Eu nici acum nu inteleg. Eu nu pot concepe relatiile intre oameni sau intre partide astfel. Daca ai promis ceva, respecta-ti promisiunea! Nu-ti respecti cuvantul doar atunci cand iti convine.
"Suntem condusi de opozitie"
– Daca nu acceptati oamenii care nu se tin de cuvant, atunci de ce stati cu ei la masa?
– Fiindca ati vazut ce s-a intamplat cu iesirea PC de la guvernare: suntem nevoiti sa guvernam in minoritate.
– Intre timp s-a constituit in Parlament o noua coalitie majoritara: PRM, PNL, PSD, PC.
– Aveti dreptate, in acest moment suntem condusi de opozitie. Toti vedem acest lucru, dar colegii nostri din coalitie nu par sa constientizeze acest lucru. Avem o problema foarte mare.
– In aceste conditii de instabilitate ce mai poate face UDMR pentru comunitatea maghiara. De ce mai ramane la guvernare?
– Eu cred ca mai putem face, dar avem o situatie ingrijoratoare. Eu nu spun ca guvernele minoritare nu pot supravietui, dar ele trebuie sa aiba sustinere parlamentara pe baza unor deziderate. In acest moment, guvernul Tariceanu are un program, dar nu are o intelegere cu nici un partid din opozitie pentru sustinerea acestui program. Suntem la cheremul opozitiei. In Legislativ se voteaza ceea ce vor cei din opozitie. E o situatie foarte periculoasa, fiindca exista o majoritate ocazionala care voteaza anumite legi, dar fara sa aiba o anumita raspundere pentru aplicarea lor. Guvernantii poarta raspunderea pentru consecintele bugetare ale legilor adoptate de opozitie, iar opozitia are libertatea si puterea de a vota proiecte cat mai populiste, ceea ce in timp ar putea sa ne creeze mari probleme, inclusiv in ceea ce priveste bugetul.
– Aveti o solutie de iesire din aceasta situatie complicata?
– In acest moment si eu as accepta alegerile anticipate. As face acum alegerile europarlamentare si as pregati pentru sfarsitul acestui an anticipate. Nu am discutat detaliat acest lucru cu colegii mei, dar ar fi bine ca cel tarziu in primavara anului 2008 sa avem alegeri anticipate, ceea ce ne-ar ajuta si in alta problema: am avea alegerile locale dupa alegerile parlamentare si s-ar putea combate o parte din aceasta migrare permanenta a consilierilor de la un partid la altul.
– Aveti parghii pentru a va convinge partenerii pentru anticipate?
– Nu avem forta de a impune asa ceva, dar am accepta o asemenea solutie, insa nu cu amanarea europarlamentarelor. Problemele care exista se vor acumula in timp, inca nu se resimt efectele acestei situatii ciudate. Am putea sa facem un alt guvern si cu actualul Parlament, dar noi nu dorim acest lucru.
– Este bizara si asocierea PNL cu PRM, nu discutati aceste chestiuni in cadrul coalitiei?
– Nu prea se mai discuta si nici nu prea mai avem intalniri in coalitie.
"Putem accepta Legea ANI daca se va referi doar la inaltii demnitari"
– Ministrul Justitiei a spus de mai multe ori ca UDMR este o frana in calea masurilor anticoruptie. De ce va opuneti legii de infiintare a Agentiei Nationale de Integritate (ANI)?
– Ne opunem fiindca nu avem nevoie de o institutie care sa dubleze activitatea Parchetului.
– Proiectul ANI este sustinut de Comisia Europeana cu argumente?
– Ideea este sustinuta.
– Proiectul este sustinut si exista destule declaratii ale comisarului pentru Justitie si Afaceri Interne, Franco Frattini, care avertizeaza Romania ca daca nu adopta acest proiect s-ar putea impune clauze sectoriale de salvgardare
– Comisia sustine si proiectul Legii statutului minoritatilor, care e blocat.
– Monica Macovei nu boicoteaza Legea statutului.
– Da, dar nu am auzit-o vorbind despre acest proiect, nici pe ea, nici pe dl presedinte. Colegii mei juristi au obiectii fata de ANI.
– Nu toti, de pilda senatorul Ekstein Kovaci il sustine.
– Exista totusi unele exagerari care privesc incalcarea drepturilor omului.
– Nu vi se pare ca imaginea UDMR este afectata de indaratnicia cu care UDMR refuza ANI. Opinia publica ar putea crede ca multi politicieni maghiari ar avea ceva de ascuns. De multe ori deputatii UDMR s-au asociat cu PC si PRM impotriva reformelor Macovei.
– Ne-am spus propria parere si nu ne intereseaza asocierile de care vorbiti. Nu ne intereseaza nici popularitatea, nici imaginea cand e vorba de drepturi cetatenesti. Eu nu accept ca oamenii sa fie ascultati nemotivat.
– E vorba in special de inalti demnitari.
– Ar fi bine daca s-ar referi doar la ei, dar legea face referire la sute de mii de oameni, de functionari publici.
– Birocratia autohtona nu e chiar atat de extinsa.
– Ba da, daca luam in considerare si membrii familiilor functionarilor publici, ajungem la milioane de oameni. Putem accepta Legea ANI daca se va referi doar la inaltii demnitari.
– Exista suspiciunea ca respingerea Legii ANI, precum boicotarea reformelor anticoruptie, ar fi legata de faptul ca unii reprezentanti ai comunitatii maghiare ar fi cercetati de procurori, inclusiv de cei de la Departamentul National Anticoruptie (DNA).
– Cu suspiciuni ne tot intalnim, dupa ce un ministru maghiar este acuzat de tradare de tara.
– Si dvs. aveti un dosar la DNA.
– Probabil ca foarte multi au dosare la DNA. Noi nu actionam din anumite interese, ci pe baza principiilor pe care le enuntam de 15 ani.
– Va deranjeaza ca DNA cerceteaza oameni politici?
– Foarte bine face.
– Chiar si dvs. sunteti cercetat de procurorii DNA, care socotesc ca suma de 900 de milioane de lei, plus 16.000 de forinti, pe care i-ati primit in avans pentru drepturi de autor, ar fi prea mare.
– Nu ma preocup de asta. Interesati-va la DNA, ca eu nu m-am interesat.
– Vorbeati la Congresul UDMR care s-a incheiat acum cateva zile despre autonomia teritoriala "la care se va ajunge treptat, prin descentralizarea administratiei". La ce fel de autonomie teritoriala va ganditi?
– O autonomie care sa ia in considerare specificul anumitor zone. De exemplu, eu cred ca Romania fiind o tara multicolora, din multe puncte de vedere, nu doar etnic, incet-incet ar trebui ca aceste zone sa-si poata exprima specificul inclusiv prin functionarea administratiei. In cazul Tinutului Secuiesc (judetele Harghita, Covasna si o parte din Mures), acest specific se leaga si de etnie, aceasta zona ar trebui sa aiba anumite atributii speciale, dar nu in detrimentul romanilor.
– La ce le-ar folosi maghiarilor sa aiba autonomie in Tinutul Secuiesc?
– Ar avea o libertate mult mai mare in ceea ce priveste bugetele pentru cultura, dar si alte domenii.
– Tot la congres spuneati ca vor exista "tensiuni daca nu vom avea Legea minoritatilor, daca nu vom avea autonomie culturala, daca nu va exista autonomie teritoriala". La ce fel de tensiuni va asteptati?
– Oamenii sunt nemultumiti in secuime. Degeaba mi se reproseaza aceasta sinceritate, fiindca asa este.
– Adica ce s-ar putea intampla?
– Acele zone au fost dezavantajate timp de mai multe decenii in ceea ce priveste bugetul alocat de la centru, in ceea ce priveste dezvoltarea infrastructurii. Oamenii cer pe drept ca ei sa dispuna de bugetul cuvenit acestei regiuni. Eu cred ca acelasi tip de probleme ar putea exista si in Mehedinti, si in Constanta sau Suceava. Eu nu pot vorbi in locul lor, dar un lucru e foarte clar, in Tinutul Secuiesc drumurile sunt in continuare proaste, infrastructura precara…
– Sunteti la guvernare.
– Am incercat sa ajutam aceasta zona. Fara noi nu s-ar fi acceptat ideea constructiei autostrazii Transilvania. Am putut sa reparam cateva sosele, dar nu prea multe. Am ajutat la repararea unor scoli si gradinite. Prin prezenta noastra s-a respectat distributia bugetara corecta.
– Cum ar putea sa se manifeste tensiunile despre care vorbeati?
– Daca o comunitate este nemultumita, nu se intelege bine cu majoritatea si creeaza alte probleme. Eu nu amenint cu o revolta.
– Dupa multa vreme ati reluat acum, si anul trecut, chestiunea autonomiei teritoriale.
– Avem in program autonomia teritoriala.
– Telul UDMR subliniat de dvs. la congres este ca "Transilvania sa devina o Elvetie a Estului". Este o idee folosita adesea de romanii transilvaneni acum 150 de ani pentru a sustine ideea autonomiei Ardealului intr-o monarhie pe care ar fi vrut-o federala.
– Stiu, dar dupa aceea romanii au renuntat la aceasta idee. In orice caz, nu este vorba despre problema statalitatii statului roman. Dar poate fi reluata.
– V-ati gandit la autonomia teritoriala a Transilvaniei?
– Eu nu m-am gandit sa reproducem exact modelul elvetian, dar se poate regandi impartirea administrativa a tarii tinand cont si de spiritualitate, fiindca in Elvetia toate etniile se simt egale.
Un interviu realizat de Sabina Fati
