Ardelenii nu prea au inghitit comunismul. Intre cele doua razboaie mondiale in orasele Transilvaniei se dezvolta o industrie prospera, comparabila cu cea din tari dezvoltate ale Europei. Timisoara, Resita, Arad, Cisnadie, Medias, Cluj, Brasov devin repere ale industriei grele, ale celei textile, ale pielariei, si, in aceiasi masura, repere culturale si comerciale. Orasenii traiesc bine, comunitatile importa modele de progres din Austria, Germania, Franta, Italia, Anglia. Bisericile, mai putin cea Ortodoxa, isi pastoresc enoriasii in spirit weberian, adica ii asigura ca bogatia nu este un pacat, mai ales daca aceasta creeaza locuri de munca si sprijina pe cei merituosi. Scolile confesionale se intrec in a promova meritocratia, pregatind tinerii pentru o competitie acerba, intr-un spatiu traditional multicultural, unde nimeni nu are puterea absoluta. Taranii, dupa reforma agrara din 1921, isi gospodaresc averea dupa modelul austriac, impartind pamantul in parti egale intre mostenitori, dand, astfel, sanse egale in fata vietii, fiecaruia dintre ei, chiar daca bucata de pamant primita este din ce in ce mai mica.
Asa au invatat ardelenii ce inseamna competitia si spiritul liberal. Asa au inteles ca fiecare este raspunzator pentru viata lui si a familiei sale si crestineste este bine sa se implice in treburile obstei, sa contribuie, dupa puteri, la constructia comunitatii, in care, mai apoi, sa le placa sa traiasca si sa munceasca.
Comunismul a sters cu buretele o traditie de peste 100 de ani si a instaurat in Transilvania o administratie de extractie damboviteana. Si asta din ratiuni de control politic asupra unei provincii traditional rebela la reflexe autoritare. Din fericire spiritul ardelean a ramas in fibra adanca a locuitorului de aici iar schimbarile politice majore din 1989, si de dupa, au fost infaptuite cu concursul consistent al locuitorilor din aceasta provincie.
Mamaliga romaneasca a explodat mai intai la Timisoara, atunci cand Ceausescu i-a pus pumnul in gura pastorului Laszlo Tokes. Conventia Democratica si Alianta DA au castigat alegerile in 1996 si in 2004, cu voturile, preponderent majoritare, ale celor din Transilvania-Banat.
PSD-ul a directionat, dupa 2000, resurse masive inspre Moldova din ratiuni electorale. O mare parte a locuitorilor de aici sunt obisnuiti sa depinda de ajutorul de la stat. Dar protectia sociala este o bomba cu ceas care poate transforma grupuri mari de oameni in masa de manevra, sau, la fel de usor, poate ingropa un partid puternic, daca acesta nu isi respecta angajamentele electorale.
Cea mai periculoasa arma in mana politicienilor de acum sunt fondurile europene. Toata lumea sta cu ochii pe ele si prea putini stiu cu ce se mananca acestea. Cum poate scrie taranul ardelean un proiect inovativ daca administratia locala nu are o strategie de dezvoltare, daca Planul National de Dezvoltare a fost elaborat in pripa si inca nu poate fi consultat de oricare cetatean al Romaniei. Taranul ardelean este capabil sa viseze la o pastravarie in propria lui gradina, numai ca el nu va primi bani europeni pana cand primaria din comuna lui nu e in stare sa gandeasca o strategie locala, care sa inglobeze si pastravaria visatorului.
