Raportul CE privind progresele realizate de România în cadrul MCV recunoaşte progresele înregistrate de Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), prin structura de profil – Direcţia Generală Anticorupţie (DGA), în combaterea şi prevenirea corupţiei în rândul personalului propriu.
Documentul menţionează că „DGA este unul dintre pionierii aplicării măsurilor anticorupţie la nivel regional şi local, înregistrând creşteri constante în detectarea şi urmărirea faptelor de corupţie”, subliniază MAI, într-un comunicat remis miercuri MEDIAFAX.
Raportul subliniază că, în ultimii ani, s-a consemnat o creştere exponenţială a numărului de sesizări din oficiu, ceea ce indică o atitudine proactivă a DGA, care se regăseşte şi în disponibilitatea de a accepta delegări frecvente din partea procurorilor şi cu privire la cazuri de corupţie care nu privesc activitatea MAI, dată fiind expertiza şi echipamentele, dar şi folosirea mijloacelor speciale de investigaţii, potrivit sursei citate.
MAI precizează că, între 2007 şi 2011, DGA a înaintat 1.047 de sesizări către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), ceea ce reprezintă aproximativ 20% din totalul sesizărilor primite de DNA de la agenţiile de aplicare a legii, parchete şi instituţii publice. Ca rezultat al sesizărilor DGA, DNA a emis 222 rechizitorii. De asemenea, DGA a înaintat 6.388 dosare către parchete (altele decât DNA), care au dus la 836 rechizitorii. În instanţă, investigaţiile DGA au condus la 538 decizii definitive împotriva a 717 acuzaţi, se mai arată în comunicatul MAI.
„Oficialii europeni apreciază eforturile Ministerului Administraţiei şi Internelor în prevenirea corupţiei, menţionând în acest sens implementarea la nivelul tuturor structurilor a metodologiei de identificare a riscurilor la corupţie, elaborată de DGA. Totodată, raportul Comisiei precizează că DGA a derulat o serie de activităţi ample, inclusiv studii de cercetare cu privire la tipologiile corupţiei în domenii specifice, precum şi cu referire la legăturile dintre corupţie şi crimă organizată. Sunt menţionate, de asemenea, derularea mai multor campanii de informare şi conştientizare, care au avut succes, precum şi promovarea unor canale uşor accesibile pentru raportarea faptelor de corupţie”, se precizează în comunicat.
Reprezentanţii MAI subliniază şi că documentul CE reaminteşte de linia telefonică gratuită anticorupţie a DGA (0800.806.806), care şi-a demonstrat eficienţa prin numărul ridicat de apeluri primite şi de dosare penale iniţiate ca urmare a acestora.
Totodată, mai spun cei de la MAI, raportul face aprecieri cu privire la faptul că ministerul a implementat un mecanism pentru protecţia celor care denunţă corupţia.
„În contextul eforturilor anticorupţie depuse de Ministerul Administraţiei şi Internelor, raportul Comisiei Europene evidenţiază crearea Centrului Naţional de Integritate – structură consultativă independentă în domeniul corupţiei. C.N.I a fost creat în 2007, în baza unui parteneriat dintre Ministerul Administraţiei şi Internelor şi societatea civilă. C.N.I. a promovat noi acţiuni de prevenire într-o serie de domenii de risc, cum ar fi supravegherea video a maşinilor poliţiei rutiere, supravegherea examenului de bacalaureat, un proiect comun cu Ministerul Sănătăţii centrat pe integritatea şi buna guvernanţă în sistemul de sănătate, măsuri convenite cu mai multe ministere şi alte instituţii publice, măsuri preventive în sistemul educaţional, implicând elevii de liceu. În document se relevă faptul că activitatea C.N.I. a fost sprijinită prin fonduri UE”, se mai arată în comunicatul MAI.
În acelaşi context, MAI precizează că fondurile europene au finanţat, de asemenea, şi studiul privind corupţia din administraţia publică locală, realizat în cadrul unui proiect derulat de Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice din Ministerul Administraţiei şi Internelor (finanţat din Fondul Social European). Acest studiu a fost completat de întocmirea unui ghid de bune practici. În plus, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (A.N.F.P.) a organizat diferite pregătiri şi a implementat un sistem de management al riscului pe baza căruia a fost înfiinţat un Registru al Riscurilor de Corupţie în 2010, actualizat în decembrie 2011. Registrul cuprinde 17 zone de risc, potrivit MAI.
În raport, Comisia Europeană subliniază şi că noua Strategie Naţională Anticorupţie oferă cadrul pentru schimbarea manierei de implicare a tuturor agenţiilor guvernamentale în implementarea politicilor proactive care să descurajeze corupţia şi recomandă extinderea bunelor practici existente la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor în toate sectoarele care prezintă risc ridicat la corupţie, potrivit MAI.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat, miercuri, în prezentarea raportului privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), că România a făcut un pas înapoi de pe buza prăpastiei, dar că trebuie să-şi respecte angajamentele, situaţia urmând a fi monitorizată şi un nou raport adoptat în acest an.
„Vom continua să monitorizăm situaţia (…) Un nou raport va fi adoptat până la sfârşitul anului”, a spus Barroso, care a arătat că prin acest document se va constata dacă autorităţile de la Bucureşti au dat răspuns îngrijorărilor ridicate de Comisia Europeană.
El a asigurat că va fi monitorizată în continuare „cu mare atenţie” evoluţia din România şi respectarea angajamentelor asumate de către premierul Victor Ponta pentru reinstaurarea respectului pentru statul de drept şi independenţa sistemului judiciar.
Barroso a arătat că evenimentele din ultimele trei săptămâni din România au fost o sursă de îngrijorare pentru Comisia Europeană şi UE, iar acestea „au zdruncinat” încrederea în România.
„Politicienii nu trebuie să încerce să îi intimedeze sau să îi atace pe judecători înaintea deciziilor care ar putea să nu le convină, iar componenţa Curţii Constituţionale nu poate fi schimbată peste noapte”, a subliniat Barroso.
