Noile modificari ale Codului de Procedura Penala si ale legilor adiacente constituie un punct de rascruce pentru magistrati. Daca, pana acum, statul putea doar sa deschida actiune impotriva unui magistrat care a dat dovada de rea-credinta sau grava neglijenta, acum statul are aceasta obligatie. Asadar, cei inchisi pe nedrept sau impotriva carora s-au luat masuri preventive gresite vor da statul in judecata si vor primi daune reparatorii. La randul sau, statul este obligat sa recupereze pagubele de la magistratul care a gresit.
Vor scoate bani din buzunar
Vechea lege stabilea ca „statul are actiune in regres impotriva aceluia care cu rea-credinta sau din grava neglijenta a provocat situatia generatoare de daune”. In Legea 356/7 august 2006, articolul apare modificat: „In cazul in care repararea pagubei a fost acordata, cat si in situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala, actiunea in regres impotriva aceluia care cu rea-credinta sau din grava neglijenta a provocat situatia generatoare de daune este obligatorie”.
Noile prevederi actioneaza numai in penal si se refera la persoanele care au fost inchise sau fata de care s-au luat anumite masuri preventive si care, ulterior, s-au dovedit a nu fi vinovate. Simplu, un om a fost condamnat la inchisoare si a efectuat cateva luni. In urma altor cercetari si procese, se stabileste ca nu respectivul a comis infractiunea sau ca infractiunea nu a existat. Dupa ce a fost emisa o hotarare definitiva in acest sens, poate da statul in judecata pentru timpul in care a stat inchis, pentru daunele materiale si morale pe care le-a suferit. El va putea cere daune reparatorii de la statul roman numai prin actiune la tribunalul in raza caruia domiciliaza. El va cita Ministerul Finantelor. Daca va castiga, statul – prin MF – ii va plati daunele reparatorii.
Premiere in legislatie
Conform noilor prevederi, la randul sau, statul va chema in proces procurorul sau judecatorul care l-a bagat, nevinovat, pe om in puscarie. Va incepe un alt proces, in care se va judeca daca magistratul a vrut intentionat sa-l bage la inchisoare pe cel nevinovat sau daca a gresit in acest caz. Daca se va dovedi reaua-credinta sau grava neglijenta a magistratului, acesta va trebui sa plateasca suma pe care a platit-o statul ca daune reparatorii.
Trebuie sa semnalam ca noile masuri contin si premiere. In primul rand, nu numai privarea de libertate pe nedrept, dar si masurile preventive gresite (arestare preventiva, interdictiile de parasire a localitatii sau tarii) vor putea fi imputate magistratilor. In al doilea rand, procurorii si judecatorii vor trebui sa plateasca pentru cauzele penale rejudecate la instante internationale (CEDO) si in urma carora statul roman va fi obligat la despagubiri.
Ceea ce se cunoaste mai putin este faptul ca, din pacate, asemenea cazuri (in special condamnarea la inchisoare a unor oameni simpli) sunt frecvente. Cei care ajung in astfel de situatii cer despagubiri de sute de mii de euro. Judecatorii admit daune reparatorii in valoare de cateva sute de milioane de lei vechi.
Interesante vor fi procesele in care magistratii vor fi judecati pentru rea-credinta sau grava neglijenta. In acelasi timp, noile prevederi ale legilor sunt aspru criticate de magistrati, care sustin ca le ingradesc independenta, ca sunt prevederi in contradictie cu normele judiciare europene.
Intrebarea este cand se vor aplica aceste masuri si in domeniul civil, cunoscut fiind faptul ca cele mai multe despagubiri au fost platite de statul roman in procesele civile de retrocedare a proprietatii lor.
Judecatoarea Costiniu: „Este o greseala”
Presedinta Asociatiei Magistratilor, Viorica Costiniu, a opinat revoltata ca „este o premiera, nu s-au avut in vedere normele europene in vigoare. Exista norme europene clare care atesta posibilitatea ca un judecator sa fie supus unei astfel de situatii doar in cazul in care a comis fapte penale in exercitarea atributiilor de serviciu. Pe de alta parte, trebuie dovedita reaua-credinta a magistratului si sa existe o condamnare a magistratului, si in urma unei condamnari definitive intervine actiunea in regres a statului”. Magistratul a opinat ca „este o greseala ca aceste prevederi au fost introduse in Codul de Procedura Penala si nu intr-o lege organica. Oricum, este o premiera pentru orice legislatie europeana”. Viorica Costiniu a remarcat faptul ca „nici macar nu a fost consultat Consiliul Superior al Magistraturii, desi legea spune ca orice priveste sistemul judiciar trebuie sa se petreaca sub ochii CSM. La noi s-a pornit invers. Mai intai cu sanctiuni si abia dupa aceea ni se vor rezolva problemele. Nu stiu daca exista si pentru Guvern sau Parlament un cod de sanctiuni. Pe de alta parte, presedintele Curtii de la Strasbourg a precizat ca dosarele care ajung la CEDO nu ajung din cauza erorilor judecatorilor, ci din cauza legislatiei incoerente”, a mai spus Costiniu.
„Nu am fost consultati”, spune presedintele CSM
Pe un ton mai putin vehement, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Iulian Galca, a precizat ca oamenii trebuie sa „astepte” pentru a vedea exact cum se aplica aceste modificari. Pe de alta parte, Galca a confirmat ca institutia pe care o coordoneaza nu a fost consultata cu privire la elaborarea textului, modificarile aparand doar in Parlament. Desi potrivit legii Parlamentul trebuia sa ceara avizul CSM, acest lucru nu s-a intamplat. Intrebat care vor fi efectele pe termen lung ale unor asemenea modificari, presedintele CSM a raspuns: „este greu de apreciat, pentru ca, actiunea in regres fiind obligatorie, vor fi multe astfel de actiuni, judecatorii le vor solutiona si vor crea o practica. Cred ca vor fi si neajunsuri, sistemul va pierde multi oameni de calitate, asta si pentru ca in alte sisteme de drept nu exista o asemenea reglementare”. Galca a explicat ca in multe dintre sistemele de drept serioase, raspunderea magistratilor este la fel cu cea a cetatenilor, vinovatia sau nevinovatia judecatorilor putand fi stabilita numai de Justitie. Presedintele CSM a opinat ca „aceste modificari au o anumita influenta asupra independentei magistratilor, dar trebuie sa gandim norme de protectie pentru judecator atunci cand acesta interpreteaza legea”.
